film norvegian din 2006.un om – andreas – se sinucide şi ajunge pe un alt tărâm – aşa am înţeles eu. în paradis. care înseamnă o lume curată, aseptică, în care oamenii sunt „fericiţi”: merg la muncă, se acuplează (scenele de sex sunt delicioase!), merg la bar dar nu se îmbată, mănâncă dar nu degustă, beau dar nu se-mbată, totul este ok, chiar prea ok. doar e paradisul. fără durere, fără emoţie, fără copii, fără probleme, fără.
dar andreas vrea altceva, vrea probleme. iar filmul începe să miroasă. în fine, a plăcintă, şi la plăcinte înainte.... printr-o breşă din această lume perfectă (nu există perfecţiune, trebuie să existe o breşă, iar cineva trebuie s-o găsească), enfin, plăcinta e simbolul emoţiei primare bla-bla.
prima parte a filmului, ironică, e faină, şi nu ştiu de ce, m-a dus cu gândul la harms. (a, era să uit, şi muzica e faină).
dar apoi încep şi câteva orori holywoodiene: ceva eviscerări, carnagii etc. ceea ce strică filmul. finalul iar, nu mi-a plăcut.
iaca trailerul:
m-ai ispitit, scaraoțchi! :)
RăspundețiȘtergereo sa-l vad si eu cu coada ochiului. poate azi.
filmul e interesant, dar e cu 10 ani mai tinar :)
RăspundețiȘtergere@L. - mersi, am corectat.
RăspundețiȘtergereDa, deci pe mine acest film m-a pocnit fix in plexul pornografiei hardcore. Deci cei doi care se saruta cu buze si fete de guma la metrou mi se par cea ma scabroasa chestie care a ramas intiparita in creierul meu mic si lobotomizat. Horror! Mi s-a facut o scirba, cum sa zic eu, izvorita din cel mai atavic adeneu, ceea ce nu e putin lucru. Am schimbat canalu' - filmul a fost la TVR acu' vreo luna - si am revenit, asteptind sa se treaca peste faza. Dar m-am plictisit ulterior, ca m-am prins repede: viata nu mai are gust, nu mai e nimic de trait. So what? Las' ca ne descurcam noi si-asa.
RăspundețiȘtergere@ bianca: sorry, but u missed the WHOLE point! nu 'dspr asta' e vba in film/poveste...
RăspundețiȘtergereda-mi voie sa ma (auto)citez, k sa nu fiu nevoit sa ma repet:
http://agenda.liternet.ro/articol/5364/Alex-Leo-Serban/Norvegian-Den-brysomme-mannen-Bothersome-Man.html
@als - auci, n-am vazut being john malkovich :(, sau l-am vazut si nu mai tin minte nimic... dar nu cred.
RăspundețiȘtergeredeci nu l-ai vazut, pt k, daca l-ai fi vazut, NU aveai cum sa-l uiti ;)
RăspundețiȘtergerefac eu rost...
RăspundețiȘtergere@als - ai vazut/auzit de ultimul film al lui trier - antichrist? vreau sa-l vad, pt ca e cu dafoe.
RăspundețiȘtergere@als
RăspundețiȘtergereCum am missed the WHOLE point, domnule? Ca tu scrii fix asta. Mai putin insertiile cu "acele licariri de fantastic". E o satira a vietii moderne si contemporane. Cum spuneam, mult prea previzibil pentru gusturile mele. Mai putin faza cu sarutul.
@ bianca: exista un twist final (= fantastic) care explica dc erau atit de trepanati locuitorii urbei... evident k nu puteam sa-l dezvalui, intr-o cronica! dar trust me - filmul NU este o (simpla) 'satira a vietii moderne si contemporane'!
RăspundețiȘtergere@ dragos: nu, pt k eu refuz sa vad filme piratate; o sa-l vad in premiera mondiala de la cannes...
@als
RăspundețiȘtergereBineinteles ca te cred, pierderea mea ca nu am avut rabdare pina la sfirsit, sa-mi fie invatatura de minte altadata. Problema e ca la umbra filmelor americanesti in floare mi-am cam pierdut gustul pentru discursul cinematografic european, mai subtil, mai inteligent si care-ti solicita mai mult decit doi, trei neuroni morti de singuratate. Faptul ca imi place la nebunie Guy Ritchie nu ma absolva. Las' ca next time o sa fiu mai putin superficiala. Mersi.
@ bianca: daca-ti place ritchie, pls NU citi cronik lui gorzo din dilema de sapt asta... ;)
RăspundețiȘtergereps esti in buc in perioada 7-x mai?
k va fi fest filmului european, cu citeva filme misto (supervizate de mine ;): 'gomorra', 'home', 'il y a longtemps que je t'aime', 'les plages d'agnes', '3 monkeys'...
@ALŞ: Acuma puteţi să ne spuneţi, vă rog, de ce erau aşa de robotizaţi cei din jurul lui Andreas? Am impresia că n-am înţeles bine sau că n-am înţeles tot.
RăspundețiȘtergereOricum, Bianca, mie mi s-a părut că filmul este despre viaţă ÎN GENERAL : ), nu doar despre viaţa din societatea din ziua (aseptizata şi standardizată) de zi : )
Dragoş, plăcinta NU este simbolul emoţiei primare, ci IDEALUL (orice gust & aromă ar avea el) spre care tindem cu toţii, asimptotic, pe lumea asta : ). Este Mecca, este Mistreţul cu colţi de argint, cum am învăţat la şcoală : ). Este Cerul din Şotronul lui Cortazar. Iar breşa NU este o imperfecţiune, este doar o simplă breşă spre altă lume, lumea cu plăcinte. Nu-mi amintesc să fi văzut pe altundeva plăcinte metafizice : )))
nu; pt k nu au vazut toti filmul, nu pot sa le stric placerea...
RăspundețiȘtergereDa, asa e.
RăspundețiȘtergere(mi-am rezolvat problema: am citit cronica d-lui Mihnea Columbeanu - Pitbull din Cinemagia si am inteles TOT.)
@als
RăspundețiȘtergereSa vad cum ma invirt, s-ar putea sa da. De vreo trei ani m-am retras din imunda Capitala catre o provincie - ziceam eu in nesfirsita mea generozitate - idilica, plina de bunici cumsecade si peisaj patriarhal. Evident, nu am reusit decit sa behai de plictiseala, desi am oaresce semnale ca s-ar putea sa se indrepte lucrurile. De placut tare mi-ar placea, dar..., om vide.
@Alexandru
Poate, sau poate e o chestie de interpretare. Totusi, nu pot crede ca oamenii Evului Mediu, de-o pilda, erau la fel de abrutizati ca noi in ceea ce priveste, sa zicem, dimensiunea masacrelor. A omului de catre om vreau sa zic, ca au avut si ei ciuma care a depopulat Europa. O scena de carnagiu era prilej de "sarbatoare" publica, mai impresiona pe cite cineva. Pe cind in film, baiatul isi taie mina ca sa mai simta si in culori, nu doar in alb-negru. Desi nu am avut rabdare pina la sfirsit, mie mi-a vorbit despre spleen-ul tipic vest-european al sfirsitului de secol 20, si al alienarii fata de cele mai intime mecanisme ale supravietuirii: frica, foamea, sexul :-)
Pardon, isi taie degetu'. De unde se vede ca nu-s atinsa de spleen-ul Europei sfirsitului de secol 20 si am hiperbolizat un biet degetel.
RăspundețiȘtergerePe de alta parte, si omul medieval isi inchipuia viata de apoi ("autentica", "adevarata") ca pe un rai olfactiv, gustativ & auditiv : ))
RăspundețiȘtergere@...sau o luau razna de-a binelea imaginind uniri foarte mistice, dar deosebit de carnale ca Sfinta Tereza din Aquilla. Sper ca-ti place Huizinga care, iata, spune despre olandezi ca erau foarte cumpatati in devotiune. "In forma ei olandeza organizata, devotiunea moderna crease o conventie fixa de viata cucernica. Devotii puteau fi recunoscuti dupa miscarile lor linistite si masurate, dupa mersul lor incovoiat, unii dupa fetele lor incretite ca pentru ris, sau dupa hainele noi, cirpite intr-adins". Ma rog, olandezii nu-s norvegieni si iarna nu-i ca vara. Asta ca sa iti raspund pe masura elegantei tale.
RăspundețiȘtergere@Bianca: Înţeleg din ultima ta frază că te-am supărat, dar nu înţeleg de ce. Îmi pare rău.
RăspundețiȘtergereda, este stiut k dl m. columbeanu povesteste cu atita meticulozitate & bogatie a detaliului incit nici nu mai e nevoie sa vezi filmul...
RăspundețiȘtergere@Alexandru
RăspundețiȘtergereNici vorba, domnule. Era pe bune. :-)) Ai fost elegant si ai cedat in favoarea mea - ca paradisul era imaginat ceva mai animat in intunecatul ev mediu, spre deosebire de film - iar, eu am cedat in favoarea ta, ca medievalii puteau fi si ei la fel de moderni ca in film. Aaaa, dupa cite se vede, asa am inteles eu de una singura? Ramin, totusi, la interpretarea mea si iti repet ca nu m-ai suparat deloc.
@Bianca:
RăspundețiȘtergereTe rog, nu te supara pe mine, uite ce voiam sa spun: ca nu prea conteaza ca in film e vorba de societatile alienante din tarile nordice sau de societatile post-industriale in general, nici ca "morala" filmului ar fi "viata e (mereu) in alta parte" - evident, mai savuroasa, mai aromata, mai placuta auzului. Cum nici in "Mistretul cu colti de argint" nu prea conteaza ca mistretul e Idealul sau Absolutul :)
Mi se pare ca d-l ALS are dreptate sa il considere o "fabula" (i s-a mai spus "distopie", eu ii spuneam in mintea mea "alegorie"). O fabula pe care se pot grefa mai multe interpretari, stricam filmul daca alegem doar una. Decit sa descifram simbolurile din "fabula", cred ca am iesi mai cistigati daca am vedea CUM e facuta, din ce ingrediente, cum se leaga intre ele, adica sa alegem un pdv "poetic" (cum sugereaza Iulia Blaga in cronicile ei la filmul asta) in locul unui pdv rudimentar-hermeneutic (cum mi se pare ca e al d-lui Columbeanu).
La "Omul-problema" mai treaca-mearga, ca nu e chiar o capodopera, dar gindeste-te ce-ar mai ramine din "Being John Malkovich" daca i-am aplica o asemenea hermeneutica :)
@Alexandru
RăspundețiȘtergereCe aveti, domnule, cu suparatu' asta? Eu, una, ma supar rar, deloc definitiv, si, la fel de rar, in privinta ideilor.
Rectificare: Eu nu am spus nici o secunda "alienanta". Vorbim din perspective diferite. Tu iti imaginezi societatea alienanta, eu imi imaginez individul alienat.
Si acuma sar la alta categorie si anume discursul vizual, cinematografic, de care pomenesti, ca discurs poetic si nu hermeneutic. Sigur ca il poti "poetiza" pe omul-problema ca pe un "Print din Levant, indragind vinatoarea" - intre noi fie vorba, asta e mai mult hermeneutic decit poetic, dar e interpretarea ta -, decit sa il treci intr-o grila simplissima ca a mea. In paranteza fie spus - si aici als poate interveni cu o cultura cinematografica mult mai adecvata la context - am senzatia ca exista in ultimii 40 de ani un soi de incercare a regizorilor nordici de a tine pasul cu "marea cultura" livresca si filmul este un fel de comentariu de subsol la ceea ce s-a scris deja. Parerea mea, nu dati cu paru'. -
Bucuria vizualitatii pure si simple da-mi voie sa mi-o trag inca din Fellini, Tarkovski, Forman, Kubrick si altii care nu-mi vin acuma la moment.
Dar esti relativ nedrept: mie, macar, filmul, vizual, mi-a provocat spaima de sarutatul fara noima, adica am percutat maxim la imagine, fara poetici ale cinemaului. Tie, idei in cap. :-)) Si sint perfect de acord sa ramina deschisa problema.
(Bianca, am vazut raspunsul tau de-abia dupa ce mi-am postat explicatiile pe larg :)
RăspundețiȘtergere(Ma cearta mereu Dragos ca folosesc cuvinte tari & agresive in discutii, am interiorizat violenta acestei interpretari a lui, de-asta mi se pare ca toata lumea se supara pe mine :))
dumneata NU folosesti 'cuvinte tari & agresive', not by a long shot - crek dragos se referea la mine! ;)
RăspundețiȘtergereimpresia de 'suparare' poate sa-ti vina si din alte cauze...