never let me go
imdbecranizare a romanului omonim al lui kazuo ishiguro, filmul reuşeşte să obţină o atmosferă ciudată, o tristeţe insidioasă.
în şcoala lor de la hailsham, nişte copii duc o viaţă cu multe reguli, dar cu puţine bucurii. nu prea ştii de ce, dar când afli că singurele lor jucării sunt nişte donaţii de obiecte stricate, începi să te întrebi ce nu e-n regulă.
scenariul - după roman - e bine construit. ipoteza ştiinţifico-fantastică nu e detaliată, e importantă doar pentru concluzii, însăilate reuşit de numai 3 personaje: nişte fiinţe artificiale umane trebuie socotite oameni?
meritul filmului? te pune în locul personajelor, ca într-un coşmar. ce poate fi atât de real!
Faină coincidenţă, pentru că la filmul ăsta mă uitam chiar acum :)
RăspundețiȘtergereDupa The Lightkeepers, pe care l-am vazut tot la recomandarea ta si care mi-a asigurat o dupa-amiaza placuta, asta este cel de-al doilea film pe care il vizionez in urma citirii postarilor tale. Sunt ravasita, tocmai am terminat de vazut filmul, care poate fi luat drept pretext al unei complexe dezbateri bioetice.
RăspundețiȘtergereMultumiri, Dragos, pentru asemenea recomandari si astept cu mult interes si altele.
Am vazut filmul intr-un final... M-a cutremurat. E atat de "deep" prin mesajul lui, prin situatia imaginata. Ufff!!!!
RăspundețiȘtergere