PROASPETELE MEMORII ALE UNUI PROTESTATAR LIVRESC

A trecut şi protestul...

Coborât dintr-un autobuz transpirat, m-am grăbit s-ajung. Nu eram atat de multi, dar eram liniştiţi si citeam cu toţii pe-un gard de curte. Apoi câtorva le-a venit ideea să ne-aşezam în faţa intrării. Bună idee. Ne-am aşezat. Dar ceea ce începuse bine, ca la români, s-a stricat. A venit Pruteanu, fără nici o carte cu el, hotărât nicidecum să citească, ci să tot spună la vorbe... A venit si Bucurenci, hotarât şi el, dar după popularitate şi distracţie - dar cel putin avea Eric Schmitt (?) în mână. Unii deja nu mai citeau deloc, ci urmăreau vedetele - dracul aşadar îşi băgase coada.

Eu mă hotărâsem să vin dar doar să citesc, altceva nimic, nici măcar să "socializez". Dar n-am rezistat şi i-am strâns mâna lui Cezar - super băiat, îmi pare rău că n-am vorbit mai mult - şi lui Cărtărescu, care, după o scurtă declaraţie, s-a aşezat şi el să citească. Eu am tot stat şi-am citit, deşi, e drept, de cele mai multe ori, literele lui Nabokov şi-ale Adrianei Liciu mi se-nvârtejeau pe dinainte. Dar am stat stoic, cu cartea-n mână până când gaşca s-a spart, după vreo oră şi ceva.

A fost destul de bine; la început, cel puţin. Însă Pruteanu, băi fraţilor, să fi luat şi el măcar o carte aşa, de ochii noştri...

Bravo, luciat, ai avut succes, măcar pentru noi, care-am participat cu drag.

Au mai fost TO Bobe, care - bravo lui! - a citit tot timpul, Ţupa, cred ca - nu-i cunosc - Komartin, Maria Dinulescu s.a.

PS: Poate până la urmă, mă duc şi eu la un schimb de cărţi...

PPS: Fotografia de mai sus, în care mă vedeţi şi pe mine, copyright vidal.