când schimbă rolul însă, când apare pe sticlă sau prin locuri improprii (conferenţiar pe la atheneu sau chiar pe la facultatea de filozofie, aici), când e lăudat de unii ca "apologet ortodox", "foc nestins" şi alte asemenea, când îi văd chipul încruntat pe best seller-uri, m-apucă răcoarea pe şira spinării. uitându-mă la cei care-l elogiază, îi văd pe admiratorii extaziaţi ai legionarilor din vremea bunicului.
totul în discursul său este făcut să manipuleze emoţional:
- auto-măgulirea românească ca neam asuprit, dar ales
- recursul la istoria glorioasă a poporului român
- dumnezeu şi scriptura ca argumente
- argumentul autorităţii (citate pompoase din filozofi)
- folosirea unui haloimăs de noţiuni "tari": viaţă, moarte, români, isus, destin, mântuire etc.
- oferirea unei reţete "de viaţă" pentru toţi
totul pe o morgă cabotină - bine studiată - de înţelept al cetăţii
ce lipseşte?
- un anumit spirit critic în discurs
- auto-ironie
- exemplul personal
- asimilarea citatelor
- coerenţă a discursului (teză, argument)
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereAmin.
RăspundețiȘtergere:)
Formidabil, Dragos!
RăspundețiȘtergereExact ce gandeam si eu in privinta aceasta. Ma bucur atat de mult sa vad ca mai sunt si alti oameni care percep fenomenul Puric neorbiti de naivitate.
Cred ca stii si opinia lui Plesu in ceea ce-l priveste pe Puric, aidoma alei tale.
Eu una consider ca Puric se vrea o copie a lui Petre Tutea, ce crezi?
You made my day :))
Un domn erudit şi cu umor a spus despre distinsul nostru pantomim-axiolog că domnia sa citează cu mult mai mult decât a citit. Sigur că şi domnul acela parafraza şi el pe un alt domn, franţuz dacă nu mă înşel.
RăspundețiȘtergereBănuiesc, probabil la fel ca şi alţii, că domnul Dan Puric şi-a cumpărat în tinereţe întreaga colecţie "Cogito". Ceea ce, să recunoaştem, s-a dovedit, iată, o investiţie forte rentabilă.
În rest, sunt gând la gând (cu bucurie şi la drum de seară) cu cele afirmate în postarea dumneavoastră de azi.
Corect!
RăspundețiȘtergereperfect de acord: să nu amestecăm oalele.
RăspundețiȘtergerece lipseşte ca să ce??? nici asimilarea citatelor şi nici autoironia nu i-ar credibiliza gogoriţele. ar fi tot un "escroc sentimental", atâta că mai iscusit. ceea ce nu ne dorim :D
RăspundețiȘtergereMa bucur sa vad un asemenea consens in ce il priveste pe Dan Puric. Mi-e greata de cate laude la adresa lui , ca guru, am citit si am auzit.Mai lipseste sa organizeze o secta, ceva !
RăspundețiȘtergereA devenit plictisitor in persistenta insistenta asupra acelorasi subiecte care devin astfel lipsite de miez.
RăspundețiȘtergerePerfect de acord! Domnul in cauza e un diletant care bate campii cu gratie. Din pacate, e un diletant periculos, multi fiind aceia care se extaziaza in fata discursului "misticoid", nationalist si fara logica.
RăspundețiȘtergerebravo, dragos! ai pus punctul pe i
RăspundețiȘtergerehttp://www.proiectul-arche.org/2010/06/traducere-roger-kimball-desfiintarea.html
RăspundețiȘtergereexpiratus ...
RăspundețiȘtergereHa, touché Mr. Pusikat!
RăspundețiȘtergere