25 august 2014

„portbagaj“ de ciprian măceșaru

ciprian măceșaru
 portbagaj
editura trei
 bucurești, 2014
101 pagini broșate

cum să fii al dreacu'

mai mult nuvelă decât roman, autorul ne oferă o partidă de citit exact cum e mai bună pentru ziua de azi: scurtă și rapidă, ca o partidă de sex cu irinel columbeanu.

scurtisimo:
1. un tip vrea să-și recupereze nevasta care acum îl înșeală - sentimental - cu o țigancă țâțeră. așa că istețul nostru găsește un mijloc nu doar de a-și buciuli nevasta, ci de-a pune mâna pe visul oricărui bărbat - menajul à trois;
2. tipul are un băiețel, căruia-i tot supraveghează preocupările și gesturile, ca să nu-l găsească, doamne ferește, fătălău;
3. tipul are un tată cu care seamănă - bătrân, expirat și enervant ca un hemoroid curios.

ce gândește eroul:
Acum devenisem un om puternic, un Übermensch. Nu mai făceam parte dintre cei slabi, dintre victime. Credeam că lucrul acesta mă va face și un artist mai bun, un scriitor mai curajos. Când îmi imaginam beatitudinea, nu îl puteam vedea pe om decât într-un stadiu de idioțenie. Consideram că fără momentele de întunecare, fără Demon, fără spaime, omul nu e stârnit în sens cognitiv de nimic. Ca să își imagineze fericirea, are nevoie de tenebre. Sfioșenia e bună în biserică, dar nu în artă. În artă trebuie să fii al dracului. Un om care niciodată nu e obraznic ajunge să fie un mare plicticos. Obrăznicia e palma care înroșește carnea palidă a cuviinței, care te ajută să ieși din convențiile absurde, eliberând sinele, care te ajută să descoperi lucruri noi, să progresezi, să devii mai bun în ceea ce faci. (p.48)

ei bine, tipului îi ies combinațiile. dar până la un punct, când va trebui să și-o ia - și cum anume tipul nostru se va trezi pe cap cu un cap de african, va trebui să citiți cartea - și asta e ceea ce nu mi-a plăcut - ideea „moralizatoare“ a cărții, că eroul va trebui să și-o ia (chiar dacă ridicol și absurd). nu pogodi!, pare să zică autorul.

ce-a fost mișto, pe lângă c-a fost rapidă, ca un strănut, e c-a avut intensitate (tot ca un strănut care te scutură) și percutanță. mi-aș dori să mai încerc astfel de romane, fără paragrafe superflue, cu fiecare cuvânt eficient și la locul lui. m-a suprins (plăcut!) la final cât de la locul lor îi sunt cărții toate mădularele. și acțiune, și psihologie, și erotism, și ironie, și absurd, și idee, și colocvial, și experiment - autorul le-mbârligă cușer.

au mai scris despre carte: constantin piștea, roxtao, dan-liviu boeriu, adrian romilă / convorbiri literare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...