Ieri am avut o mare bucurie. Tot căutam să-mi cumpăr şi eu Adam şi Eva lui Rebreanu, la mine pe locul 1 în topul romanelor româneşti de dragoste (a fost chiar primul roman în defuncta colecţie a editurii Eminescu "Colecţia romanelor de dragoste", colecţie ce făcea deliciul gospodinelor românce în epoca la fel de defunctă).
Şi-am găsit romanul, dar nu oricum. Ci în ediţia critică a lui Gheran, cu fişele de lectură ale autorului despre hinduism, antichitatea romană, evul mediu creştin occidental, multe note şi variante. Adică, am nu doar romanul, ci şi şantierul acestuia, ce-mi dovedeşte munca pe care Rebreanu a depus-o - din plăcere pură - scriind acest minunat roman.
Nu înţeleg de ce romanul nu se studiază la şcoală, mie mi se pare cu miză universală, e un Salammbô românesc, mai puţin plicitisitor decât al lui Flaubert. Adevărat, ideea metempsihozei e destul de uşurică pentru timpurile moderne, însă e integrată perfect în structura romanului.
În fine, pentru că-mi place Rebreanu pentru Adam şi Eva, la fel cum Camil îmi place pentru Procust, mă gândesc la o acţiune de reevaluare totală a valorilor literare oficiale, neocomuniste de azi. Căci, de exemplu, în programa pentru bacalaureat au rămas Sadoveanu (?), Rebreanu, Camil, Preda, fără ca bacalaureaţii să mai ştie ceva de Craii lui Matei, de Jocurile Daniei de Holban, sau de romanele grele ale Hortensiei...)
Adam si Eva chiar e ceva... dupa ce am citit cartea a inceput sa imi placa Rebreanu. De fapt dupa ce am citit sfarsitul, care a fost ca un fel de revelatie pe vremea aceea, in liceu. Superba, si in liceu nu numai ca nu s-a studiat, dar nu cred ca a fost mentionata nici macar o singura data. Am inceput eu sa o mai recomand unor cunoscuti. De fapt cunoscute..
RăspundețiȘtergereDaca s-ar studia Adam si Eva, imaginea construita pe baze simultan sincroniste si autohtoniste a literaturii romane s-ar vededea grav amenintata.Caci realismul interbelic ,zona forte a peisajului literar,reprezentata mai ales de Rebreanu s-ar trezi fara exemplele notorii din "Ion",ca Adam si Eva e din alta plamada (la care autorul tinea cu atat mai mult,dar asta nu priveste politica educationala).Alegerea textelor nu e gratuita sau situata in afara ideologiilor."Patul lui Procust",introdus in unele manuale,nu se compara sub aspectul modernitatii cu "Ultima noapte..."(nici urma de proustianism,ci melodrama si analiza geloziei inflamate).Fiind mai greu digerabil ,original(la noi) prin pluriperspectiva si note de subsol nu intra in tiparele care servesc la predarea (a se citi distrugerea prin derizoriul terminologiei )romanelor.
RăspundețiȘtergereStimabile,ma opresc, ca verva e cam ascendenta si nu se stie ce iese...
Referitor la reevaluare ,"Iluziile literaturii romane", cartea lui Eugen Negrici initiaza demitizarea atat de necesara.
Mult mai atractive/dinamice ar fi orele de literatura cu romane precum cel amintit de tine si cu autori mai interesanti cum ar fi Mateiu Caragiale, care sa inlocuiasca (macar partial) figuri obsedante si banalizate (nu spun totusi banale), iar expresii de genul "ceahlaul literaturii romane" SA DISPARA.
RăspundețiȘtergereMi-a placut si mie "Adam si Eva"; exemplarul meu miroase a vechi si se cunoaste ca au trecut anii peste el.
RăspundețiȘtergereCe scrii tu aici e o judecata de gust, iar ce se vrea in manualele scolare e, cel putin teoretic, o judecata de valoare. Ca uneori valoarea e indoielnica, ca texte mai bune sau pur si simplu mai reprezentative ar putea fi introduse, e o alta poveste. (mai intereseaza pe cineva calitatea reala a invatamantului romanesc? In curand orice roman o sa aiba diploma de facultate, si de ce nu, si un doctorat facut la ... [you name it, it doesn't really matter anyway!])
P.S. Din cate stiu eu Mateiu Caragiale se preda in liceu. Sau cel putin in unele licee. :)
inraspar, foarte adevarat. dar exista din fericire si exceptii. eu una am studiat si ultima noapte... si patul lui procust in liceu. si culmea, mai am avut si libertatea sa aleg dintre cele doua pe care vreau sa o pregatesc pentru bac.
RăspundețiȘtergerecat despre rebreanu, ne-a fost indicat si romanul adam si eva, pt ca nu am avut o profesoara care tinea mortis sa introduca scriitorii si literatura (in general) in sertarase si cutiute sau sa ne limiteze la o singura interpretare a textelor. cred ca de asta eram si liberi sa o contrazicem in interpretari si sa venim cu lucruri noi.
deci se poate. totul e sa ai profesorul deschis la minte si indragostit si el de literatura si daca se poate si de celelalte arte.
voi cauta cartea lui negrici, btw.
Ai dreptate,jo,dar judecatile mele luau in considerare faptul ca manualele alternative ofera posibilitatea alegerii.Daca ai studiat in mod serios (nu doar firul narativ)doua romane de acelasi autor exista urmatoarele posibilitati : profesoara a dat la o parte un alt autor care ar fi reprezentat la fel de bine respectivul tip de roman,a mers mai rapid la alt tip ,a omis alta tema sau pur si simplu a integrat al doilea roman in studiul unei teme diferite.Programa si timpul obiectiv alocat nu permit asemenea libertati decat in detrimentul altor teme sau autori.
RăspundețiȘtergereSimpla indicare a unui roman ajuta cei 2 - 3 elevi (cat optimism!) care oricum citesc de placere.
Entuziasmul si deschiderea profesorului sunt ingredientele de baza,intr-adevar,insa lista de autori canonici ramane aceeasi...
Solutia ar fi revizuirea listei(cu toata subiectivitatea implicata), eliminarea balastului de teorie literara (de sorginte structuralista,ca pe acolo am ramas cu sincronizarea)si axarea pe impresii de lectura mai libere, intr-o coerenta si corecta limba romaneasca,nu pe eseuri ce presupun lectura criticii literare (si foarte putin a operei).
@dragos: si mie mi-a placut foarte mult Adam si Eva (l-am citit in scoala generala sau in liceu, nu mai tin minte exact)! si nu toti profesorii erau tembeli, eu am avut un noroc formidabil si in generala si in liceu - profu' de romana din liceu era...armean si era minunat; si toata viata mea am scris la lucrari si la teze (ba si la olimpiade) fix ce mi-a trecut mie prin cap despre cartile respective, fara sa citez critici deloc in afara de Calinescu, ca era singurul pe care-l citeam:), iar lucrarile mele erau extrem de apreciate, ca oamenii vedeau ca gandesc cu capul meu; presupun ca depinde foarte tare de profesori si astazi...
RăspundețiȘtergeream citit-o in adolescenta si am fost mai mult decat surprinsa sa descopar un astfel de roman si mai ales astfel de preocupari la Rebreanu. Mi se parea atat de ciudat si aveam senzatia ca am descoperit o comoara, chiar imi trecuse prin cap gandul nastrusnic ca nu ar fi scris-o el.
RăspundețiȘtergerePe de alta parte nu intelegeam de ce nu se pomeneste de roman la scoala (cartea am descoperit-o intamplator in casa parinteasca).
Am dat vina pe stilul vechi de invatamant care promova operele lui Geo Bogza si nu pomenea nimic de fratele sau care mi-a incantat adolescenta si (din nou) nu se spunea mai nimic: Radu Tudoran (mai tarziu am aflat ca o vreme nu a avut voie sa publice apoi a avut un statut de tolerat)