„toate operele eu le împart în două categorii: cele care-mi plac şi cele care nu-mi plac. alt criteriu nu am...“
a.p. cehov
__________________________
un blog de dragoș c. butuzea
28 decembrie 2025
28 iunie 2025
cine a fost traducătoarea mary polihroniade-lăzărescu?
când am citit de două ori romanul pe aripile vântului, am fost intrigat de numele traducătoarei, mary polihroniade-lăzărescu. părea un nume străin, figurat pe o carte apărută pe vremea comunismului.
acum, cu chat gpt, am aflat că la origine ea se numea marry cobb, era englezoaică, sosită cu părinţii la legația marii britanii din bucurești. s-a căsătorit cu un anume mihai polihroniade, dar de care ulterior a divorțat (iar el a fost ucis ca legionar la 33 ani). după divorț, ea l‑a cunoscut în cele din urmă pe constantin („costică”) lăzărescu, un avocat și un apropiat al lui george enescu. din cauza corespondenței cu muzicianul în exil, acesta a fost închis 15 ani. tot el a fost amic cu comuniștii ion gheorghe maurer și n.d. cocea.
după căsătoria cu lăzărescu, mary polihroniade-lăzărescu a făcut traduceri - printre care și pe aripile vântului - în casa socrilor săi din suraia, localitate din vrancea. deseori se întâlnea și îi descifra tainele limbii engleze distinsei fiice a pictorului octav băncilă, milka băncilă, o apreciată traducătoare la televiziunea națională. a fost și profesoara particulară de engleză a lui andrei pleșu.
a fost apropiată de florica cantacuzino (soția prințului, avocatului și liderului legionar alexandru cantacuzino), alice sturdza (nepoata nababului) sau de marchiza virgina da la rosa.
a murit în 1969.
informațiile sunt luate din ziarul de vrancea.
2 decembrie 2022
15 aprilie 2022
un nou pynchon la polirom
30 octombrie 2021
Concursul „Coperta anului“ - cea mai frumoasă copertă de carte
aflu că există concursul de coperte de cărți - ale cărților publicate în românia -, cu un juriu de 25 de persoane (aici) și cu câștigători.
felicitări ideii, juriului și participanților! o idee minunată! iată primele premii:
22 februarie 2020
cum se face o carte?
17 noiembrie 2018
două ediții din „acțiunea umană“ de ludwig von mises
la gaudeamus însă, am văzut și ediția tipărită de editura curtea veche în colecția lui mugur isărescu „biblioteca băncii naționale a româniei“ a aceleiași cărți acțiunea umană de ludwig von mises. traducerea este de gabriel mursa și drăgan stoianovici, cu o prefață de horia-roman patapievici. prețul - după părerea mea, prohibitiv, deși este o ediție de lux 23X15,5cm - este de 260 de lei.
acuma, eu fiind profan într-ale lui mises (am citit doar o cărțulie în defuncta colecție „societatea politică“ a editurii nemira), nu știu ce să fac. ce traducere să aleg?
1 ianuarie 2018
4 februarie 2017
2 ianuarie 2017
bilanț de cărți citite în 2016
concluzii:
- sunt mulțumit de mine c-am recitit război și pace (am scris aici) și că n-am abandonat lectura celor o mie și una de nopți
- mă bucur c-am citit în sfârșit - principele (am scris aici)
- autorul descoperit al anului a fost karl ove knausgård, căruia-i voi citi toate volumele (am scris aici și aici)
26 noiembrie 2016
o copertă excelentă pentru „a portrait of the artist as a young man“

colecția penguin classics deluxe edition
ilustrată de roman muradov
prefață de karl ove knausgård (se găsește aici)
note de seamus deane
premiată de societatea ilustratorilor cu medalia de argint
13 august 2016
traducerile maestrului și margaretei
avem următoarele traduceri:
de natalia radovici, ediția integrală de la editura univers, 1996 (cele mai multe reeditări, ultima la prolirom)
de ion covaci, editura humanitas, 2007
de vsevolod ciornei, editura cartier, 2002
de antoaneta olteanu, editura corint, 2015.
ca cititor neștiutor de rusă, pe care s-o alegi?
eu am apucat-o doar pe prima.
2 august 2015
6 iulie 2015
concurs de manuscrise la „editura univers“
„editura univers“ organizează concurs de manuscrise pentru scriitorii români.
astfel, autorii de:
roman
proză scurtă
literatură pentru copii
carte de colorat pentru adulţi (pentru ilustratori)
pot trimit manuscrisele în forTmat electronic, cu diacritice, la adresa concurs@edituraunivers.ro până pe 15 septembrie.
manuscrisele valoroase pot intra în planul editorial al editurii, iar cărțile selectate vor fi anunțate pe 15 octombrie.
juriul este alcătuit de editorii univers (directorul editorial și redactorul șef).
2 iulie 2015
21 iunie 2015
19 martie 2015
de ce să citiți după „ora 11“ noaptea
tu ce faci la ora 11?vecina din stânga gâfâie de zor, vecinul din dreapta paște porcii cu spor, iar tu nici de chef n-ai sex.
și nici să umfli perna... ceva bun de citit?
sigur că da, ce idee bună!
editura univers propune o nouă colecție celor care vor să nu sfârșească ziua sau noaptea) degeaba. mai au timp de la ora 11.
cărţile din ora 11 își propun să reprezinte poate singurul lucru bun dintr-o zi nașpa.
cărţile din ora 11 sunt un fel de țigara de după.
prima apariție a colecției este plopii din berlin, romanul lui anne b. ragde.*
*acesta nu este un comunicat din partea editurii, cu siguranță!
9 martie 2015
traducerea „eseurilor“ lui montaigne. către cititor
eseurile lui montaigne sunt o raritate, căci s-au editat doar de trei ori: într-o primă ediție (singura completă) la editura științifică, în 2 volume. apoi la editura minerva, în 1983 (însă numai primul volum). ambele ediții aparțin aceleiași traduceri, a mariellei seulescu. iar în 2002, editura mondero publică o a doua traducere, însă selectivă, în doar 129 de pagini, a smarandei cosmin.
e uimitor cum într-o țară francofonă montaigne nu are decât două traduceri. una apărută la editura științifică, însă destul de putin „științifică“, mai mult arhaică decât fidelă conceptelor filozofice. iar o alta parțială, publicată la o editură mică, fără prea mare accesibilitate.
să ne oprim la singura ediție integrală, considerată canonică, în traducerea mariellei seulescu. ei bine, această traducere este una greoaie, și cred că singurul ei merit este că este cea dintâi. vocabularul voit cronicăresc strică buna înțelegere a unui cititor din secolul 21. se traduce spadă în loc de sabie, icoană în loc de imagine, stare omenească în loc de condiție umană, fire în loc de natură etc. habar nu am ce a fost în capul traducătoarei, în afara unei dragoste față de cronicarii noștri. pentru că, să nu uităm că, dincolo de literat, montaigne a fost și gânditor, că a folosit unele noțiuni, devenite ulterior adevărate concepte filozofice, preluate de filozofii de după el. de aceea e nevoie de atenție în alegerea cuvântului echivalent.
uimitor este că, citit în original, montaigne nu este de neînțeles. unele fraze sunt mai alambicate (e socotit întemeietorul stilului tăiat), însă este destul de clar. e adevărat, ai nevoie de răbdare și de efort - să nu uităm ca altfel se gândea în secolul 16 - dar oare nu asta cere orice capodoperă, răbdare și efort?
ediția editurii științifice fiind o raritate, prețul acesteia la anticariat sare de 150 de lei, deși e, totuși, o carte veche. la fel și ediția selectivă de la mondero, sare de 50 de lei. așa că, m-am înarmat cu ediția de la biblioteca pentru toți (20 de lei pe okazii) și, supărat pe traducerea greoaie, m-am apucat „sa-mi fac montaigne-ul meu“.
sursa franceză se citește la liber, pe net, și, având nevoie și de o variantă îngrijită editorial, am achiziționat (40 de lei) ultima variantă, a gallimard-ului, pe aceea din colecția folio, din 2009, a trei tineri cercetători, mai actuală chiar decât cea din colecția pléiade, din 2007.
sper să ma țină măcar să termin partea întâi a eseurilor. le voi pune pe blog și, cine știe, poate vreo editură se va încumeta să-mi preia acest demers livresc.
12 ianuarie 2015
despre lesbienele lui courbet și actul terorist de la paris
și despre actul terorist de la paris, pe adevărul (click pe poză)
2 ianuarie 2015
2014 în cărți
dintre acestea, mi-am îndeplinit câteva dorințe:
am citit câteva cărți după care băleam de ceva ani:
- effi briest de theodor fontane
- foc palid de vladimir nabokov
- întoarcerea lui filip latinovicz de miroslav krleža
m-am lăsat de câteva ori cu gura căscată:
- obeliscul negru de erich maira remarque (primul meu roman de acest autor, despre care din păcate n-am scris)
- prietenului care nu mi-a salvat viața de hervé guibert
- niccolò ammaniti cu două romane - mie nu mi-e frică și cum vrea dumnezeu
am recitit câteva cărți uitate:
- război și pace de tolstoi (din păcate, m-am oprit la volumul al doilea)
- dracula de bram stoker
- pânza de păianjen de cella serghi
îmi place că am ocolit rahaturile - în afară de câteva cărți pentru concursul augustin frățilă, au fost doar cărți foarte bune. și la aceasta au contribuit și editurile cărora le mulțumesc: humanitas, polirom, all, univers și trei.
pentru 2015 îmi propun cam același număr de cărți, același număr de filme. de recuperat câteva capodopere ale dramaturgiei moderne și contemporane, creșterea numărului de piese de teatru văzute și participarea la mai multe expoziții artistice.














