deci filb 3

acuma că s-a terminat, putem bifa încă un eveniment de-a dreptul cultural, care, surprize! surprize! nu s-a dus dracului după 2 ediţii, în dulcele stil românesc. dar nu asta contează, ci că, nişte oameni, chiar dacă sunt doar jurnaliste trimise de angajatori să ia nişte notiţe, se adună să asculte fragmente literare în limba română, în sârbă şi croată, limbi străine pe cale de dispariţie ca şi româna, în viitorul îndepărtat al anglo-americanismului.

în a doua seară, cei 3 invitaţi scriitori nu au fost mari oratori, dar ne aşteptăm de la scriitori mai mult să scrie decât să vorbească, doar nu sunt politicianişti să nu spună nimic. şi chiar dacă nu reuşesc să vorbească, e bine că nu spun minciuni, cum ne atrage atenţia ognjen spahić că face ghidul michelin despre românia, care aminteşte de romanul său copiii lui hansen ca fiind documentat, ci nu ficţiune - cum de fapt este - despre leprozeria de la tichileşti - ultima din europa. dan sociu e amuzant, confesându-şi legături strânse  - nepsihanalizabile - cu mama sa graţie cărţilor sale. ovidiu nimigean o dă pe filozofie, ceea ce trebuie apreciat, pe la noi publicul e luat de prost, nu de deştept.

bomboana de pe tortul filbului a fost dubravka ugrešić, care ne-a fericit că trăim în românia şi nu în croaţia, altfel, după războiul iugoslav ne-am fi emigrat rătăcitori prin europa, fără casă şi masă. ne-a amintit că există literatura care mai scoate la lumină umbrele vieţii ca să nu se uite cu viaţa însăşi. şi, cum a fost prezentă şi adriana babeţi, putem spune că a fost o seară de sâmbătă reuşită. cu nelipsitele autografe şi cocteiluri de criză cu vin şi covrigi.

ca impresie de final, chiar dacă a lipsit llosa, a fost o ediţie şi mai bună decât anul trecut, cu toate că evenimentele platformei nomade the knot, fie au tras chiulul, fie, dacă au fost prezente, nu au atras nimănui atenţia. 

deci mulţumim şi să ne vedem la filb 4, în 2011.