15 decembrie 2010

istoria mea humanitas


anul acesta, editura humanitas a împlinit 20 de ani, prilej cu care îmi face plăcere să evoc câteva amintiri ce ţin de istoria mea humanitas, cea de la 1995 încoace.

prima mea carte citită scoasă de humanitas a fost memoriile în 2 volume ale lui mircea eliade, cartea cu pagini maronii (ulterior am luat-o într-o ediţie mai bună, într-un volum) care m-a influenţat cel mai mult în viaţă, a fost pragul dintre adolescenţă şi maturitate, intrarea mea în lume. a urmat, fireşte, întreaga serie eliade, albă, cu cotor grena, al cărei ultim volum de publicistică eliadescă am luat-o ziele-astea la preţ redus.

cultura mea filozofică se leagă de seria paradigme, cartonată şi frumoasă în care am citit nietzsche, confucius, heidegger, wittgenstein, tocqueville. seria φ în care am citit platon, aristotel, noica, heine, chiar şi thomas mann, apoi toată seria lui pleşu, terra lucida, cu lao zi, schuon, zimmer şi câte şi mai câte... tratatele de greacă veche, de filozofie a evului mediu (etienne gilson), de istorie a religiilor.

istoria lui vlad georgescu a fost cea dintâi istorie adevărată pe care am citit-o despre români. a apărut apoi voga lui patapievici, cartea lui de politice - aer proaspăt în regimul îmbâcsit al lui iliescu - apoi seria lui de istorie a ideilor - cu nakamura, koestler, muchembled, yates.
pot spune că mi-am făcut cultura generală şi educaţia umanistă în bună parte cu volumele editurii humanitas. este unul dintre cele mai bune lucuri care mi s-au întâmplat după comunism. deşi între timp cărţile humanitas s-au mai schimbat, la fel copertele, dragostea faţă de cultură nu. 

aşa că doresc editurii humanitas viaţă lungă, de dragul atâtor cărţi cu emblema H pe care le-am căutat prin librării, cărţi pe care le toptaneam cu preţ redus de prin primele târguri de carte apărute la noi, cărţi pe care mă iscăleam frumos, cărţi care acum  mi se-ngălbenesc şi-n blibliotecă şi-n memorie.

voi aveţi vreo istorie legată de cărţile humanitas?

notă: acesta nu este un advertorial plătit.

2 comentarii:

  1. am multe istorii cu Humanitas. intai cu seria integrala Cioran, pe care am citit-o, student fiind, in Bulgaria...tot acolo am citit si Mircea Eliade, Constantin Noica, Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu...asa ca am fost "pus la punct" cu o oarecare filosofie romaneasca...dupa care a urmat o traducere faina a eticii protestante a lui Max Weber, un Sein und Zeit tradus de seful editurii, si nenumarate altele...
    plus o amintire placuta a unei datorii - un blogger roman mi-a trimis o carte. ce continea o dezbatere cu Richard Rorty...un gest frumos...

    RăspundețiȘtergere
  2. wow, tu chiar iti amintesti prima carte Humanitas, dar ce-i drept eu acum 20 de ani eram petite.
    Stiu insa ca la un moment dat cand am inceput sa-mi cumpar singura carti Humanitas era deja sinonima in capul meu cu 'carti bune'.
    asta da recomandare.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...