într-o cultură minoră cum e a noastră, ne mulţumim să citim traduceri în premieră ale atâtor cărţi, bucurându-ne că citim autorul şi băgând mai puţin în seamă traducătorul. fără el însă, cartea în limba ei ne e văduvă.
însă în ultimii ani unii editori merită laude pentru publicarea unor traduceri noi, unele după zeci de ani, ale câtorva clasice. ele ne îmbogăţesc cultura, mai ales când internvin ediţii originale publicate după ultime exigenţe critice. să amintim câteva:
- colecţia de lux "leda clasic" a editurii leda care, în cei 7-8 ani de existenţă continuă cu traduceri noi (şi bune) din clasici: turgheniev, zola, flaubert, d.h. lawrence, hardy, austen, brontë, dumas, henry james, stendhal, balzac, dickens, wilde.
- tot la "leda clasic" va apărea traducerea nouă a romanului război şi pace de tolstoi în versiunea lui nicolae iliescu.
- avem acum o ediţie nouă din shakespeare - începută la paralela 45 (până acum 3 volume) de george volceanov
- 2 noi traduceri din crimă şi pedeapsă: de ion covaci (leda, 2006) şi adriana liciu (polirom, 2011)
- traducerile noi ale regretatului slavist emil iordache de la polirom (ana karenina, 2007), idiotul (polirom, 2007) şi microromanele lui dostoievski (polirom, 2007), sufletele moarte de gogol (polirom, 2001) ş.a.
- ediţia de jurnale, proză şi corespondenţă ale lui kafka tradusă de radu gabriel pârvu (rao, 2002 - 2010) o dublează pe cea a lui mircea ivănescu (univers, 1995 - 1999).
vor mai fi fiind şi altele care merită laude, însă acestea-mi vin în minte acum. aşteptăm şi altele, cum spuneam, ca semn al maturităţii unei culturi umaniste.
Iniţiativa este lăudabilă, în schimb traducerile...n-am încercat de la Leda decât Proust şi, pe lângă exprimări nefericite, sunt şi o mulţime de greşeli gramaticale...
RăspundețiȘtergereDar, evident, sunt mai bune decât deloc, în cazul în care nu găseşti ediţiile mai vechi sau nu se traduc şi nu se editează într-o variantă mai de calitate.
"La răscrucere de vânturi" de Emily Bronte a apărut în două traduceri (mai cunoscute): Henriette Yvonne Stahl (RAO, 2008) şi Dana Popescu (LEDA CLASIC, 2005) - aceasta din urmă, cu un cuvânt înainte de Dan Grigorescu.
RăspundețiȘtergereDintre cele două traduceri, pe care o recomandaţi?!
@Rontziki - ref. leda, am remarcat doar anumite traduceri. proust-ul publicat de ei e vechi, exista o traducere mai noua.
RăspundețiȘtergereio am citit femei indrgostite de lawrence si mi s-a parut buna (monica taliu), rosu si negru (excelenta de irina mavrodin).
@AdCoLe - traducerea henriettei stahl e veche, deja clasica, pe asta am citit-o si eu si alte generatii. yvonne stahl era si scriitoare, ceea ce poate fi bine sau poate fi rau.
nu am citit traducerea de la corint, insa nu cred ca e rea, ba chiar banuiesc ca e intr-un limbaj mai actual.
O ipoteză naivă :
RăspundețiȘtergereNu ar fi un semn al unei mai mari/importante maturități culturale re-editarea (într-o formă mai mult decât decentă) unor traduceri care au atins deja multe generații de privitori de carte ? Ce rost să aibă a suferi pentru cuvânt [cam asta cred că ar trebui să simtă un tălmăcitor de cuvinte] dacă deja s-a întâmplat, și într-un mod superb (unanim acceptat).
A încerca să găsești greșeli într-o traducere de Ivănescu, Mavrodin & co e a bate pasul pe loc, îndrăznesc să cred.
Sigur nu e formidabil a-l citi pe Kant tradus de Eminescu, dar există un Bagdasar care a depus deja o muncă demnă de 'atotnimicitorul metafizicii' .
Îmi reproșați că limba evoluează, deci și noi trebuie să mergem alături. Dar Cervantes nu a mai publicat nimic de jumătate de mileniu. A-l traduce astăzi înseamnă o enormă muncă de erudiție (dacă ceva de pomană nu e deviza muncii, desigur), și, într-o anumită măsură, e o răzvrătire vanitoasă împotriva vocii pe care a primit-o hispanicul în limba română : Sorin Mărculescu.
Cel care vrea să facă cultură e blestemat dinainte de a începe, a-ți mai pune și cenușă în cap din proprie voie e un handicap prea mare pentru schilodită și înjosita noastră cultură.
Sper să nu spun adevărul .
Cred ca, totusi, sunt de preferat traducerile facute de scriitori. Nimeni nu il poate traduce pe Turgheniev asa cum a facut-o Sadoveanu, pe Baudelaire-Al.Philippide, pe Rabelais-Romulus Vulpescu...
RăspundețiȘtergere@Anonim - in general, aveti dreptate cu traducerile vechi clasicizate. insa exista si opere - originale - inca redescoperite in tara lor (kafka, proust) iar traducerile trebuie sa tina cont de asta. si, nu-i asa, trebuie sa tinem cont ca orice traducere e perfectibila.
RăspundețiȘtergere@Zina - si da si nu, unii scriitori pot tinde sa "infrumuseteze" textul.
Citesc acum Razboi si Pace in traducerea lui Nicolae Iliescu. E amuzant ca desi traducerea din rusa curge foarte bine, cea din franceza este ingrozitoare.
RăspundețiȘtergereDar in general, Leda face treaba buna. :)
@Catalin Cindea - pai din franceza ai nevoie de traducere? :)
RăspundețiȘtergereCe diferente sunt intre cele 2 variante de la Crima si pedeapsa, aparute la Leda, Ion Covaci si respectiv la Polirom, de Adriana Liciu? Va multumesc!
RăspundețiȘtergereDle Cindea, chiar asa de ingrozitoare?! lol
diferențele se pot constata cu creionul în mână, pagină cu pagină. eventual, confruntate cu originalul rusesc dintr-o ediție critică.
Ștergereînsă, ca simplu cititor, mă îndoiesc că vreuna are grave scăpări stilistice, nu mai spun de înțelegere.
așadar, cred că indiferent ce traducere ai citi din cele două, nu vei greși.
Un exemplu negativ, vis a vis de traduceri noi, se exemplifica noua serie Jules Verne de la Adevarul. Probabil au avut drept surse editii englezesti, nu cele franceze. Nu pastreaza aproape deloc harul marelui vizionar, sunt destul de seci, multe din romane, ceva mai restranse. Un exemplu este 20.000 de leghe sub mari, in care lipsesc multe pagini, fata de vechea editie. Vechile traduceri erau semnate de un Hobana, Naum ...Acum,..en fine. Tot cele de la Ion Creanga, sunt temelia..
RăspundețiȘtergereaș da zeci de exemple negative, chiar și de la mari edituri. însă traducătorii de care a fost vorba sunt buni și traduc din rusă. edițiile cu ziarul sunt ieftine, deci în majoritate de calitate proastă. și, chiar dacă sunt reeditate traducerile vechi, găsim greșeli de redactare.
Ștergereîn speță, polirom și leda au dovedit calitate.
Sunt de acord cu Dragos. Imi doream foarte mult sa recitesc romanul Crima si pedeapsa si aveam versiunea de la Adevarul. Nu am reusit sa citesc tot romanul, traducerea este slaba si se pierde din substanta. Asa ca mi-am cumparat Crima si pedeapsa de la Leda si consider ca este cu totul altceva. Sa nu mai mentionez de calitatea traducerii operei Insemnari din Subterana, de la Polirom, care a fost excelenta.
ȘtergereAsa ca m-am invatat minte: inainte sa cumpar o carte ma uit sa vad cine este traducatorul si eventual caut pe google (traiasca google!) mai multe informatii despre acel traducator. Daca are nota buna, cumpar cartea, daca traducatorul este slab, evit.