despre copertele cărţilor româneşti

în continuarea unui post mai vechi (de acum 4 ani), mă uimeşte încă lipsa de gust a copertelor de cărţi apărute pe rafturile librăriilor de la noi. nu demult, primisem un perdaf de la daniel cristea-enache, ce invoca absenţa unor studii de artă din CV-ul meu, ceea ce însemna să mă abțin într-ale artei. din câte ştiu, pentru coperta de carte nu există vreo specializare la facultatea de arte, ea ar putea intra la design sau la grafică (e posibil să mă înşel). şi, cum atunci când îți faci o casă, nu trebuie să ai studii de arhitectură, de aceea apelezi la un arhitect, poți să apreciezi coperta unei cărți pe care o plătești.

dar să iau repede niscaiva exemple din librării:

AŞA NU:

începem cu polirom-ul, care se descurcă în mare parte cu fotografii cumpărate de pe net (marca carmen parii). la fel face şi editura all (marca alexandru novac).

apoi continuăm cu humanitas fiction, kitchuri care mai de care mai colorate, colaje cu photoshop, de orbeşti de atâta stridenţă (marca angela rotaru)

nici cu nemira nu ne ruşinăm prea mult - copertele în noua serie cartonată de la nautilus par coperte de jocuri online (marca cristi florescu).

nu mai spun de editura trei, cu ale cărei coperte te ruşinezi să fii prins pe stradă însoțindu-le.

AŞA DA:

poate cele mai frumoase coperţi sunt cele de la art, (marca alexandru das) şi de la mai mica editură herg benet (marca the-spartan.ro).

mai amintesc pe cele de la humanitas multimedia, care arată foarte bine.

şi colecția de buzunar a editurii all, iubiri de altădată (tot alexandru novac) te cheamă să le cumperi.

un alt articol despre coperte aici.

în comparaţie, să luăm câteva exemple pozitive din străinătăţuri:

 

 cei de la penguin, maeștri în design

 

 cei de la livre de poche, maeștri în grafică

și încă nu vorbesc de legătorie de lux, de tipul celor de mai jos:

ce e de făcut?
poate mult mai multă creativitate poate fi găsită la tinerii studeți la arte sau la design, care pot fi stimulați prin proiecte mici și deloc costisitoare.
sau apelarea la oameni specializați, cum ar fi, de pildă, atelierul de grafică.
cum gusturile nu se discută, aș recomanda autorilor de coperte să experimenteze mai multe stiluri și să nu rămână tributari unuia singur, în epoca în care creativitatea a devenit noul dumnezeu.