ce se întâmplă dacă în locul unei icoane cu golgota, îi pui unui copil o poză cu un cal? oare copilul începe să adore calul? asta e principala ipoteză a autorului britanic peter shaffer (autorul amadeus-ului forman) în piesa equus, cu mii de reprezentații în america.
ideea surprinzătoare a piesei este aceasta: ce se întâmplă dacă în mintea unui tânăr de 17 ani se combină fervoarea religioasă cu pasiunea pentru cai? unul din răspunsuri e că intensitatea trăirilor - dincolo că înnebunesc - transformă viața în delir.
ce plăcere mai mare pentru un tânăr de 17 ani decât să aibă, gol, orgasm, în vreme ce călărește noaptea pe un cal la fel de gol? (avem în piesă chiar un homoerotism inocent) astfel că medicul psihiatru care începe să-l trateze pe adolescent începe să-i invidieze pasiunea erotică. mi s-a pus zăbală, zice medicul, pe care nu mai pot s-o scot. dacă nu există adorație, trăim degeaba, mai zice medicul, și inedita combinație dintre erotic și sacru face ca piesa să conteze în a te pune pe gânduri.
actorii
m-a entuziasmat jocul personajului principal, adolescentul, interpretat cu talent covârșitor de cătălin jugravu. chiar și când unele scene amenință neverosimilul, tânărul actor le joacă fără greșeală. modulațiile vocii, contorsiunile - exprimă clar personajul și oferă tensiune - singura tensiune, de altfel - a piesei.
am remarcat-o şi pe ecaterina bunduc, în rolul mamei bigote.
piesa e de văzut, iar tânăra regizoare geanina hergheligiu face specatcol. deși uneori e nevoie de ceva răbdare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu