„92 de povești cu cărți“ de ștefan caraman (cu video)

ștefan caraman 
92 de povești cu cărți 
editura herg benet, bucurești, 2012
 126 de pagini legate
 coperta: the spartan.ro

auzisem trecător de ștefan caraman din online, mai mult de pe facebook, dar cartea mi-a plăcut ca obiect frumos în primul rând.

apoi am început s-o ciesc în metrou, pagină cu pagină - adică povetse cu poveste. din când în când, mai rânjeam la colegii subpământeni de călătorie, care n-aveau ce face, unii, decât să se uite la mine. 

așa cum am zis și în prezentarea video de mai jos, sunt texte scurte deștepte, frumos scrise, unele tandre, alte triste, dar mai toate făcute să te pună puțin pe gânduri. fapte anodine, din umbra cărților ies la lumina hârtiei grație unui autor care iubește lumea și o observă atent și melancolic. 

evident că nu toate 92 impresionează. dar nu e un impediment. te obișnuiești și cu ele, și mergi fermecat până la sfârșit, ca sultanul șahriar.

care reviste literare?

mor revistele literare? dar nici nu le-auzeam că respiră.

am citit amuzat cum câțiva scriitori români au inițiat o petiție către victor ponta prin care cer subvenții pentru revistele literare ale uniunii scriitorilor care, nefiind vreodată susținute de principii de performanță culturală, pe o piață aproape inexistentă, nu mai au bani de salarii și tipografie.

din câte știu eu, în capitalism, orice organizație privată caută sponsorizări și mecenate care să le susțină. și se luptă, prin calitatea materialelor, să demonstreze că le merită. or, în cazul de față, revistele sunt beneficiarele vechiului sistemului comunist și neo-comunist, adică sunt susținute din banii impozitelor noastre. 

din punct de vedere al acestui mod de lucru, mulți scriitori nu sunt diferiți de politicieni. nu fac nimic să scoată literatura română (și revistele fac parte din ea) din anonimat, nu fac nimic să iasă în evidență prin produse de valoare, comparabile măcar cu cele europene. doar stau în posturile lor calde de redactori și cronicari și așteaptă următorul salariu de la buget. exact ca în orice instituție publică - indiferent ce faci, salariul vine oricum, dacă te susține cine trebuie.

ei bine, domnilor, surpriză! de treizeci de ani încoace, tovarășul iliescu & co. ne-a propus capitalism pe pâine și în capitalism există competiție și valoare, nu cerșeală de la stat, fără nimic în schimb. mai întâi scrieți bine, treceți pe online dacă nu sunt bani de print, și oamenii vor ajunge oricum la voi. promovați-vă prin calitate, nu prin orgolii și partipriuri. propuneți proiecte pentru fonduri europene și nu vă mai milogiți atâta. învățați voi înșivă, și nu-i mai învățați pe alții. desființați-vă revistele dacă nu mai sunt bune și înființați-le din nou, când veți ști cum se fac lucrurile.

în calitate de contribuabil, aș subscrie la zeci de petiții să nu mai susțin din munca mea scriitori ce scriu, de exemplu, despre fuego sau gigi becali. să susțin critici literari gen horia gârbea (care oricum și-a găsit post la icr) sau dan cristea. dacă li se pare că timpul le-a luat-o înainte, să iasă frumușel la pensie, oricum usereul nu-i va lăsa să moară de foame. 

blogurile generației potter

cititorii de vârsta lui harry potter au crescut, au ajuns de vârsta personajelor stepheniei meyer sau ale charlainei harris. învățați cu aceste lumi noi și ciudate, întărâtoare de imaginație, ei continuă să descopere lectura și cărțile. înainte, ele erau scrise de alexandre dumas, jules vernes, acum ele au titluri ca: reginele dragon, moartă și înviată, blestemul din swoon, blestemul focului, animorfii, diavolul din milano, fac parte din serii ca jurnalele vampirilor sau destinul vraciului.

ei bine, am descoperit o groază de bloguri de cărți ale acestor tineri / tinere, mulți studenți /studente pasionați /e de fenomenul teen-fantasy / young adult - cărți de dragoste în care unul/una din cei doi sunt fie vampiri, fie vrăjitori, fie vin din alte tărâmuri. din printre ele mai scapă și câte-o agatha christie sau virginia woolf (sic!), câte-un murakami sau ishiguro. ceea ce nu poate decât să ne dea speranțe.

dincolo de nișa pe care unele edituri (leda mai ales) au pătruns bine - cea dedicată aventurilor pentru tineri - îmi place să văd cum oamenii ăștia tineri citesc mult, comunică, sunt la curent cu noile serii, fac concursuri, se premiază între ei/ele, își cunosc cărțile, fac achiziții prin poștă, cumpără la grămadă. unii chiar fac interviuri cu autoarele americane de gen. un întreg univers, ce mai!

iată 3 bloguri mai acătării:

claudiu, cărți alese, aici.

alexa, carte pentru mine, carte pentru tine, carte pentru fiecare, aici.

alexandra, niahara's world of books, aici;

„turbion“ de robert wilson (cu video)

robert charles wilson
 turbion 
 (spin)
 editura nemira, buc, 2008 
traducere de ana-veronica mircea
 760 de pagini broșate 
 coperta de corneliu alexandrescu

ce-ar fi dacă?...

...într-o noapte, afară, nu veți mai vedea stelele, nici luna, iar cerul va fi negru ca smoala?

acesta este ipoteza (se pare că și greg egan o făcuse) de la care scriitorul canadian robert charles wilson pornește în alcătuirea acestui roman ce se poate întâmpla și mâine.

avem totuși trei personaje: povestitorul, și doi gemeni, o fată și un băiat.

într-o seară, cei doi ies să se uite prin telescop și le dispar stelele. important e ce se întâmplă după aceasta.

extratereștri spațiali (sisteme ecologice von neumann, terraformarea planetei marte, marțieni din viitor, secte apocaliptice, boli ciudate, îmbătrâniri artificiale, politicianisme și, desigur, dragoste neîmpărtășită.

este un roman scris simplu, ale cărui intorspecții sau emoții nu sunt niciodată duse până la capăt. dar un roman care se citește susținut, deși are o mulțime de pagini. traducerea e și ea ok.

n-am mai citit un roman sefe de genul ăsta de la natură moartă cu timp (timescape) de gregory benford. 

alte impresii la cititor sf, capricornk, george moga, keeper's.

impresia mea video aici:

opt marxisme

karl marx

cum își manifestă indivizii viața, așa sunt ei în realitate. ceea ce sunt ei coincide cu producția lor, atât cu ceea ce produc, cît și cu felul cum produc. 

(ideologia germană)

*

omul care muncește numai pentru sine poate ajunge un savant celebru, un mare înțelept, un excelent poet, dar niciodată un om desăvârșit, un om mare. 

(reflecțiile unui tânăr la alegerea profesiunii)

*

vorbăria și fapta sunt opuși incompatibili. 

(scrisoare către jenny longuet) 

*

nimic nu-i mai ușor decât să fii idealist pe spinarea altora. unui om sătul îi este ușor să-și bată joc de materialismul celor flămânzi, care cer pâine vulgară în loc de idei sublime.

(mazzini și napoleon)

*

împotriva durerii sufletești există un singur antidot eficace - durerea fizică. închipuie-ți de o parte sfârșitul lumii, de alta - un om cu o durere acută de dinți!

(scrisoare către jenny longuet)

*

exemplul cel mai desăvârșit de stat modern este america de nord.

(ideologia germană)

*

toate invențiile noastre și tot progresul nostru par să ducă la un singur rezultat: să doteze forțele materiale cu viață spirituală și să să reducă viața omenească la o simplă forță materială. 

(cuvântare la londra)

*

vițelul de aur este mai puternic decât toți ceilalți viței de pe tronurile lumii. 

(scrisoare către ferdinand freiligrath)