30 ianuarie 2012

găsirea purităţii japoneze

yukio mishima,
cai în galop (marea fertilităţii 2)
editura humanitas, bucureşti, 2010
traducere de andreea sion
358 pagini broşate 
coperta de angela rotaru
este al doilea roman al tetralogiei "marea fertilităţii" - marea operă romanescă a scriitorului yukio mihima - un fel de război şi pace a japoniei.

dar dacă primul roman, zăpada de primăvară (ce m-a cucerit enorm) seamănă mai mult cu un roman de dragoste european, iar eroul, kiyoaki matsuga, se luptă pe câmpul dragostei, acest al doilea roman, cai în galop, prezintă generaţia următoare, de după 20 de ani, a japoniei, iar eroul, isao iinuma, se luptă pe adevăratul câmp de luptă.

despre primul roman al tetralogiei, zăpada de primăvară, am scris aici.

după epoca luminată meiji, epoca taijo e cuprinsă de corupţie şi occidentalizare capitalistă. vechile valori pălesc, ceea ce reprezenta odinioară japonia e pe cale să dispară. tânărul student isao iinuma, fiul tutorelui lui kiyoaki matsuga (din celălalt roman), vrea să re-instaureze idealurile samurailor şi a împăratului, plănuind, împreună cu alţi studenţi, atentate la vieţile îmbogăţiţilor zilei.

să fie pus capăt guvernării proaste, prin pedepsirea autorităţilor, chiar şi cu moartea, miniştrii nevolnici să fi îndepărtaţi, atinşi de sabie pe întuneric. (p.226)

frumuseţea în acest roman nu este doar una pur literară (mishima fiind un stilist desăvârşit), ori una ce ţine de ikebana (aranjamentele florale), kabuki (teatru tradiţional japonez) sau gheişe, ci fumuseţea se amestecă, la fel ca şi în cealaltă carte, cu moartea. în acest roman, moartea este în primul rând onorabilă sau ispăşitoare, indiferent de cât e de violentă. noţiuni ca samurai, sepukku (tăierea stomacului), kendo (calea sabiei) şi bushido (codul de onoare) sunt cele care, în această carte, caracterizează japonia. m-au cutremurat descrierile, pe câteva pagini, a unui număr serios de morţi prin sepukku.

tatenao arao, de 23 de ani, s-a întors acasă, i-a mărturisit mamei că avea de gând să se sinucidă şi i-a cerut iertare pentru suferinţa pe care avea să i-o provoace. spre surpriza lui, mama l-a lăudat cu înfocare, şi atunci, cu lacrimi de bucurie în ochi, s-a dus să-şi ia rămas bun de la mormântul tatălui lui şi tot acolo, pe loc, şi-a făcut sepukku. (p.91)

yukio mishima

perioada este una frământată, atentatele lui isao sunt doar o mărgea pe şirul încercărilor de lovituri de stat. însă, dincolo de mocirla socială, străluceşte din toată cartea puritatea tinereţii, idealurile neîntinate în care aceasta crede, înaintea de a se "maturiza" ireversibil.

de ce n-au voie oamenii să facă lucrul cel mai frumos, de vreme ce li se permite să facă tot ce e urât, murdar şi egosit? legea e doar un maldăr de încercări neobosite de a bloca dorinţa omului de a-şi transforma viaţa într-un poem. (p.289-290)



yukio mishima

pe scurt, ceea ce-mi place la mishima este faptul că îmi înfăţişează o japonie autentică pe care nu o aflu, de pildă, de la murakami (haruki sau ryu), o japonie de neînţeles pentru mine. mă înfioară felul în care mushima a crezut în ea, şi a tranformat-o în artă. sunt puţini scriitorii care au scris ceea ce au trăit - proust, tolstoi -, care şi-au împărtăşit în operă emoţiile şi idealurile cele mai puternice. iar când "văd" aşa ceva, n-are cum să nu mi se facă pielea de găină.

ps. traducerea andreei sion, ca şi a angelei hondru (în cazul zăpezii de primăvară) este admirabilă.
am găsit pe net despre carte cronica rodicăi grigore, iar despre mishima, recent, la bătrânul sapho.

fotografiile de aici şi aici.

27 ianuarie 2012

vina de a nu protesta

fraţi români protestatari din piaţa universităţii!

iertaţi-mă că nu mă alătur vouă din teamă că, dacă nu aş striga jos băsescu, aş fi socotit pro-băsescu, conform psihologiei mulţimilor.

iertaţi-mă că nu am televizor de 6 ani şi nu mă las manipulat de ciutaci sau gabriele vrâncene-fire care cred că schumpeter e un actor iar colbert un creator de modă, dar ştiu ce cumpărături a făcut eba şi când s-a îmbătat boc – totul pe timpul vostru şi banii boşilor care-au devalizat conturile departamentului de comerţ exterior ale republicii socialiste românia.

iertaţi-mă că nu îi cred pe cei care proclamă dictatura într-o ţară al cărei parlament, acum doar câţiva ani, suspenda preşedintele c-o ridicare de mână.

iertaţi-mă că îi plâng doar pe bătrâni şi pe bolnavi că nu au zile în românia, dar că pe restul nu, aceştia putând oricând să-şi facă o soartă mai bună prin muncă (cinstită sau nu).

iertaţi-mă că mă revoltă mai mult decât un preşedinte chiomb judecătoarele care întârzie la şedinţe şi amână procesele, încurcate în iţe procedurale; că mă revoltă mai mult funcţionarii care mă lasă s-aştept degeaba apoi se răstesc la mine; că mă revoltă mai mult sutele de candidaţi care spun că vin la interviuri de angajare, dar care uită să mai vină; că mă revoltă mai mult medicii care pun diagnostice greşite şi elevii care-şi sfidează profesorii.

iertaţi-mă că nu-i voi crede niciodată pe crin antonescu care chiuleşte din parlament sau pe victor ponta care n-au făcut nimic semnificativ pentru mine.

iertaţi-mă că nu vă cred nici pe voi, dacă-mi veţi spune că, dac-aţi fi în locul lui băsescu, v-aţi gândi la mine, şi nu să vă plasaţi copiii în posturi comode sau în vile cu piscină.

iertaţi-mă că nu mai cred demult în idealuri, ci în acţiuni concrete, lăsate în urmă celorlalţi.

iertaţi-mă că mi-e teamă mai mult de ce se întâmplă în afara graniţelor ţării cu economia şi pacea decât înăuntrul acestora.

iertaţi-mă că vă admir doar atitudinea, nu şi finalitatea acţiunilor voastre.

iertaţi-mă că, dintre principiile democraţiei, cel mai mult admir respectul pentru opinia diferită a celorlalţi.

respect, deci!

26 ianuarie 2012

bucuria sălbatică, bucuria frumoasă

riri sylvia manor
pestriţ
editura paralela 45, piteşti, 2010, 
110 pagini
coperta de irina bogdan
din volumul de poezii al doamnei riri manor mi-au plăcut poeziile simple, ce conţin o mare puritate, aproape infantilă, faţă de temele profunde ale vieţii, cum ar fi moartea, timpul, memoria.

mantaua

Întotdeauna există pe cer un nor

să îţi şergi cu el 
lacrimile. 

Întodeauna există un verset în Biblie 
sau în Coran
precum o manta 
de acoperit cu el 
trupul unui soldat de douăzeci de ani
mort. (p.67)

Anii pe scaune

Mi-am aruncat anii
Pe scaune
Ca rochiile 
Când îţi aranjezi dulapul
Şi nu mai e loc
Pentru rochii vechi,
Rochii care au cunoscut 
Totuşi
Zile mai bune.

Şi îmi privesc anii
Şi mă privesc 
Tot ca pe o rochie
Veche
Pe care continui s-o port
Din economie.

Rochii. 
Ani.
Am cunoscut
Vremuri mai bune
Când ar fi trebuit să învăţ
Şi nu am învăţat nimic.
Şi când ar fi trebuit să înţeleg
Şi nu am înţeles nimic.

Şi acum Mi-am aruncat anii
Pe scaune
Printre rochii şi printre
Sticluţe pline de parfumul 
Lucrurilor care nu există. 

Şi anii zac pe scaune
Ca rochiile
Şi tu stai
Dar parcă nu eşti în odaie
Numai noaptea şi-a trimis
Întunericul înăuntru.

Pe zid apeşi comutatorul
Să aprinzi lumina.
Dar nu există comutator
Pentru a fim împreună.

Şi totuşi
Eu port în mine
Nealterată
Bucuria sălbatică, 
Bucuria frumoasă
Precum un zmeu cu sfoară lungă
Înălţat
Peste toate acestea. (p.26-27)

25 ianuarie 2012

o carte antumă în câteva întrebări

jean-lorin sterian
antume 
editura herg benet, bucureşti, 2011
coperta şi ilustraţiile de cornel gologan
nu-mi plac antologiile (decât acelea de povestiri), însă volumul de antume al lui jean-lorin sterian este o colecţie actualizată - şi comentată pe blog - a articolelor sale din 24fun, ce merită citită, mai ales dacă locuieşti la oraş. iată câteva întrebări urbane, născute din lectura cărţii:

ce faci, citeşti? cu ce asortezi o pereche de şosete albe, flauşate? eşti într-atât de acologist încât să nu mai tragi apa la toaletă? porţi şi tu, ca tot melteanul, geacă neagră de piele? ai şi tu măcar un fotoliu ikea? cumperi de BuyNothingDay? ai aflat, în sfârşit, din cartea de dezvoltare personală "cum să-ţi decojeşti nevasta"? de ce ai magneţi pe frigider şi nu pe calorifer sau pe maşina de spălat? ai primit şi tu, ca PR-ist, un cadou inutil când ai plecat de la un eveniment? faci parte din cei 21% din sondaje care se scobesc în nas cu mâna dreaptă? Christvertising? ai coşmarurui cu ursuleţul coccolino? citeşti reclamele din reviste, sau doar reclamele din reviste? mai ai lipită de geam inimioara galbenă maggi? dai noroc cu alţii după ce te pişi nu te speli după? ştiai că un copil între 2 şi 15 ani vede 150 000 spoturi publicitare? ai citi cartea "milionar peste noapte" şi te-ai trezit la fel de sărac? n-ai vrea să ai un primar negru? nu eşti curios să citeşti blogul unui instalator? cum te-ai simţit când ai fost anunţat pe mail de-atâtea ori că ai câştigat mii de euro? ce scrie pe pereţii liftului tău de bloc? "engage" din star trek în turcă e "tîrtîc"? există ceasornicari pentru bombele cu ceas? câte mcdonald's-uri s-ar contrui oare pe marte dacă ar fi colonizată?

ce poţi să faci într-un minut? un minut înjuri după ce ai pierdut metroul. un minut citeşti o pagină din Coran. un minut ar putea dura să găteşti ceva complicat. un minut durează o ejaculare precoce. un minut îţi ia o petiţie prin care să salvezi lumea.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...