16 mai 2009

un concert şi un blog

am fost ieri pentru prima oară la un concert la sala radio - până acum o vizitasem doar la primele târguri de carte gaudeamus.
programul a cuprins un concert de paganini (concertul nr.3 în mi major pentru vioară şi orchestră cu alexandr dubach - am ascultat interpretări de paganini şi mai bune!) şi simfonia faust de franz liszt (ştiaţi că era ungur, nu?).

pot spune că cea mai mare impresie mi-a făcut-o simfonia - evident a contat şi contribuţia lui Goethe aici - partea a doua a simfoniei, intitulată gretchen/margareta, un poem muzical uimitor. ascultaţi, vă rog, cu răbdare - şi, dacă se poate, de mai multe ori - dialogul între oboi şi violă (prima temă) - când dracu încă nu se bagă:



S-a dus tihna mea,
Mi-e inima scrum;
Şi nu le mai aflu
Nicăieri şi nicicum.

Când cu el nu sunt
Mă simt ca-n mormânt,
În lume mi-e-atât
De amar şi urât.

Sărmanul meu cap
S-a zdruncinat,
Sărmanul meu gând
S-a măcinat.

S-a dus tihna mea,
Mi-e inima scrum;
Şi nu le mai aflu
Nicăieri şi nicicum.
(trad. şt. aug. doinaş, ed. univers, 1982, p.141-142)


*

tot aseară, i-am întîlnit aici pe tinerii creatori ai unui blog închinat muzicii, atât clasice, cât şi contemporane - 433, refugiu experimental. şi pentru că vor să contribuie la nevoia noastră de cultură muzicală, şi pentru că au nevoie de sprijin şi sugestii, vă aşteaptă cu drag.

14 mai 2009

despre utopie

... de câte ori utopia încearcă să se materializeze în termeni sociali, apar violenţa, suferinţa. evident, soluţia trebuie să fie eradicarea utopiei din viaţa socială şi politică, pentru că acolo ea devine utopie colectivă şi se dovedeşte sângeroasă şi distrugătoare.

ceea ce nu se întâmplă dacă utopia nu este trăită, ci doar visată. de exemplu în artă. arta este o utopie materializată. prin pictură, prin muzică, avem cu toţii acces la lumi perfecte, asemenea celor la care visează utopia. un mare roman, un poem valoros, o simfonei de mahler, o operă de verdi sunt utopii realizate, unde totul este frumos, unde chiar frumosul şi răul sunt frumoase. şi totul e perfect. (p.70-71)

mario vargas llosa, chipuri ale răului în lumea de astăzi, ed. humanitas, buc, 2006, trad. ileana scipione

13 mai 2009

adâncit în capodoperă

adică-n ulise de joyce.
o recitesc, sau mai bine zis o citesc - prima oară am s-a-ntâmplat la 17 ani, aşa că nu se pune.-

aşa că momentan, voi lua o pauză de la alte lecturi...

sper să nu mă plicitisesc...

proză europeană?

evident, era cât pe-aci "s-o iau personal" când tânărul scriitor dragoş bucurenci a afirmat că rămâne de văzut cine-o să mai citească proză europeană, "grea", că tinerii nu, îţi trebuie o anumită educaţie să. ceea ce înţeleg că, după bucurenci, viitorul literaturii e anglo-american... tristă globalizare!

afirmaţia a avut loc aseară, la lansarea de la cărtureşti a volumului cotidian mâine în bătălie să te gândeşti la mine de javier marías. (am stat numai juma' de oră).

şi mi-a plăcut de maria dinulescu :).
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...