Romanul scriitorului nigerian Chinua Achebe (foto jos) nu este o operă literară universală de dimensiunea unui Pynchon sau Grass.
Romanul scriitorului nigerian Chinua Achebe nu este o operă elaborată, deşi scriitorul stăpâneşte condeiul cum rareori o fac alţii.
Romanul scriitorului nigerian Chinua Achebe e o carte scrisă simplu, ca o poveste.
Povestea unui om simplu, dintr-un trib african – localizarea n-are importanţă, nici timpul – un om ce vrea să fie cel mai bun dintre ai lui.
Okonkwo.
În jurul lui, el vrea să creeze o lume mai bună; dar o alta, a celorlalţi, nu-l lasă. Aşa că nu-i rămâne decât să dispară. Ca şi tribul, ca şi Africa. O lume se destramă şi lumea lor, a africanilor, ne rămâne necunoscută.
Nouă, occidentalilor europeni. Ţinând cont de această falie - noi, europenii vs. ei, africanii, după ce-am închis cartea, mi-au rămas două lucruri:
1. Autorul a reuşit să-mi pună în minte o altă viaţă, a lor, altfel decât a noastră, mai instinctivă şi mult mai pătimaş „trăită”. Cu zei, strămoşi, familie, pământ, casă. Pe care noi nu le mai avem...
De pildă, ei spuneau că suntem mai buni ca animalele, pentru că avem familie (p.140) spuneau ei. Noi spunem, după Isus Cristos, lasă pe mama şi tatăl tău şi urmează-mi mie...
2. M-a făcut să-mi reconsider părerea că două lumi complet diferite pot trăi într-un relativ echilibru. Nu. Când e vorba de două civilizaţii, e care pe care, cine-i mai tare rezistă. Aculturaţie. Cealaltă, mai slabă, n-are decât să dispară. E legea nescrisă a civilizaţiei oamenilor. Să nu ne mai facem iluzii. Eu îmi făceam...
Un bun post despre aceeaşi carte, la White Noise.
omule,e foarte tare blogul tau. chiar cautam ceva carti sa citesc si acum nu stiu ce sa aleg.
RăspundețiȘtergeresi da, ana karenina ruleaza