13 octombrie 2010

herta müller şi intelectualii în lumina unei cărţi de andrei pleşu

afirmaţia hertei müller la conferinţa de la atheneul român - despre care am scris aici - a fript destul de repede conştiinţa anumitor intelectuali şi i-a făcut să ia atitudine: nicolae manolescu aici, gabriel liiceanu aici, andrei pleşu aici, mircea cărtărescu aici, alina mungiu-pippidi aici. m-au mirat aceste luări de atitudine, punându-mă pe gânduri. am căutat deci ajutor la exemplara carte de axiologie românească, minima moralia a lui andrei pleşu - şi el, de altfel, prezent în sala atheneului (era chiar în faţa mea).

ceea ce nu putem tolera e să spunem şi, mai cu seamă, să ni se spună că suntem moralmente precari, că suntem corupţi, necistitţi, discutabili din unghi etic. aceasta nu înseamnă că ne socotim, în toate episoadele vieţii noastre, ireproşabili, că nu ne cunoaştem căderile, turpitudinile, mizeria interioară. socotim însă că, orice am face şi orice am fi făcut, substanţa noastră fundamentală rămâne pozitivă, inalterabilă. (p.12)

nu discut dacă herta müller a avut sau nu dreptate, dacă aceşti distinşi intelectuali sau chiar poporul român a făcut rău acceptând pactul cu dictatura atâta amar de ani. însă îi recunosc hertei müller competenţa morală pe care andrei pleşu o descrie în minima moralia, adică acea competenţă morală căpătată exact în punctul în care e pe cale să fie pierdută. (p.19) sunt convins că şi în anii pe care i-a trăit în românia, au existat şi pentru herta müller căderi, turpitudini, mizerie interioară, însă ceea ce a făcut ea după aceea a fost că, prin scris, şi-a pus sub semnul întrebării propriul trecut - ceea ce majoritatea oamenilor din românia refuză încă să facă. ceea ce nu poţi spune, o poţi scrie, declară ea în discursul de la primirea nobelului. alţii au putut-o spune, octavian paler, de exemplu. şi lui i s-a iertat totul. însă să treci totul sub uitare, să te împaci iremediabil cu tine, să te linişteşti găsind explicaţii cum că aşa erau vremurile şi gata - mi se pare comoditate morală şi implicit, intelectuală.

în urmă cu cinci ani, am fost obligat să mă înscriu într-un partid în care nu credeam o iotă, ba mai mult, îl dispreţuiam, cu preţul locului de muncă (lefegiu la stat). m-am înscris, chiar dacă numai formal, însă de atunci am pe conştiinţă acel compromis pe care nu voi înceta să-l disec pentru a mă cunoaşte mai bine; ştiind şi c-aş fi putut face şi altfel, dar n-am făcut. refuzând, poate nu mi-aş fi pierdut slujba, refuzând, poate mi-aş fi pierdut-o şi ce-ar fi fost, aş fi căutat alt loc de muncă, aş fi fost o vreme şomer etc.  

natura morală se defineşte prin dimensiunea încrederii în posibilitatea perfecţionării de sine. pentru ea, totul e încă de făcut. (p.47)

există decizia: poţi decide, se mai spune în minima moralia, în mod liber, să fii agentul ordinii universale, colaboratorul ei (la scara mică - adaug eu - a unei dictaturi, de exemplu), sau să fii materia primă a ordinii universale, excrescenţa pe care ea o modelează, o aplatizează, o aduce la sine. (p.45)
există cele trei soluţii pentru a ieşi dintr-un univers concentraţionar, cu care se deschide jurnalul fericirii al lui nicolae steinhardt. 

etica e îndreptarul fiului risipitor, un îndreptar inactual pentru păcătosul nerecuperabil, şi inutil pentru fiul cuminte, rămas acasă. (p.57) se pare însă că mulţi intelectuali se consideră fii cuminţi, rămaşi acasă.

andrei pleşu, minima moralia (ediţia a doua), editura humanitas, bucureşti, 1994, 158 pagini
coperta de ioana dragomirescu mardare

12 comentarii:

  1. Eu zic ca acei oameni de cultura n'ont merite ni cet exces d'honneur ("rezistenta prin cultura") ni cette indignite ("mitlaufer" = colaborationist). Ma refer la cei ca Liiceanu, Plesu sau Cartarescu, care nu s-au opus regimului insa nici nu s-au pus in slujba lui ci cel mult li se poate reprosa ca l-au acceptat tacit, nu la informatori, nu la lingusitori, nu la cei cu functii inalte de partid si de stat. Tu vorbesti de Octavian Paler dar el pana la un moment dat a fost in celalata categorie (vezi aici - a fost de exemplu membru supleant al CC al PCR), e drept insa ca in ultimii ani s-a desprins de ei.

    Pe de alta parte nu-mi place nici cum e tratata uneori Herta Muller, de exemplu in articolul lui Manolescu, care pretinde ca ea juca un rol, cand dimpotriva, ea a uimit prin marea franchete. Unii zic ca ea n-a fost aici, expusa riscului, ca n-a vorbit decat dupa ce a plecat, dar ea a plecat abia in '87, cu doi ani inaintea sfarsitului, si a ajuns in conflict cu regimul in tara fiind, amenintata de securitate, data afara din servicii etc.

    RăspundețiȘtergere
  2. @bughimamborag - eu zic ca prea ne-am obisnuit sa etichetam, dupa care sa ne linistim ca am inteles noi cum sta treaba. lucrurile sunt mai complicate si trebuie gandite su justa masura. ideea mea era faca acesti intelectuali, indiferent ce or fi facut, isi pun sub semnul intrebarii propriul trecut - si asta e lectia pe care am prins-o la conferinta.
    iar vizavi de cum e tratata HM, ea se naste din faptul ca nu putem tolera că suntem discutabili din unghi etic.

    concluzia mea este ca, intelectual sau nu, dar romani cu totii, suntem MORALMENTE OBTUZI.

    RăspundețiȘtergere
  3. stii cum a zis sf. augustin: "ajuta-ma, doamne, sa fiu cast, dar nu chiar acum!"
    ti-o spun si tie, pentru ca mi-o spun si mie, apropo de toate scaderile morale.

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro.

    RăspundețiȘtergere
  5. well dragos, apropos de dna herta avem pareri care se bat cap in cap [which is cool]

    da' ma gandesc totusi ca polemica asta [in care si noi ca toata lumea sustinem o parte sau alta] e poate secundara.. dac'ar fi existat in ro pe vremea aia destui intelectuali de calitate, s'ar fi exprimat oricum. fie ca sustinatori sinceri ai regimului [gen lukacs] fie ca literati ironici [gen ilf & petrov] fie ca revolutionari [gen cehia]. in any case ar fi lasat some legacy..

    cui ii pasa ca g calinescu a pactizat cu regimul, daca a produs cateva texte pe care le citesti cu placere si azi?

    RăspundețiȘtergere
  6. @murdoc - bun exemplul cu calinescu, uitasem! enigma otiliei rules! :)

    si-mi pare rau ca ai dreptate cu intelectualii de calitate...

    RăspundețiȘtergere
  7. > enigma otiliei rules! :)

    ca si [mai ales in contextu discutiei de fata] alea doua cu ioanide.. care sunt evident criticabile da' orisicat mi se par mai solide decat, say, romanele lu preda

    altfel, fii atent ce zice [intr'un interviu de'acu cativa ani] psihanalistul 'noician' v.d. zamfirescu:

    - cum comentati acuzele legate de presupusa colaborare a lui noica cu regimul comunist?

    - probabil ca judecatile astea sunt conditionate temporar.. intr'un fel s'ar fi judecat asemenea colaborare in perioada comunista, in alt fel se judeca acum si altfel, poate, peste 50 de ani. eu as judeca eventuala sa colaborare in functie de rezultatele pe care le'a generat in plan cultural. respectiv daca, in cazul ca acea colaborare a existat, ea i'a permis lui noica sa'si realizeze programul cultural, si daca acel program a fost benefic pt cultura romana [..]

    RăspundețiȘtergere
  8. Cred ca ce deplange HM nu este nici cantitatea nici calibrul intelectualilor, nu lipsa martirilor din randurile ei ci lipsa solidaritatii. Ca idée. Sigur poti sa spui ca sanchi polonezii sau cehii au fost mai solidari si exact la ce le-a folosit? Si cu valva discutiei din jurul intrebarii asteia sa maschezi faptul ca totusi asta spune ceva despre noi si altceva despre cehi, polonezi chiar daca da, de accord, la scara istoriei umanitatii si dupa anumite criterii o sa parem cu totii locatarii aceleiasi inchisori daramate de acelasi cutremur.
    Cred ca ea deplange lipsa unei atitudini mult mai moderate decat au sarit toti sa inteleaga (oare au romanii dificultati cu moderatia si nuantele?!), lipsa unei metalitati si atitudini a la Barbel Bohley, redegista cu obituary prin toata crema presei mondiale zilele astea (times, new Yorker, the independent, the economist...).
    Barbel n-a fost martir dar a avut un impact semnificativ se pare.
    Barbel n-a fost un intellectual cu system filozofic personal, sau cu trei duzini de carti in cate 7 editii. A fost o pictorita care a tinut-o una si buna ca ea vrea sa aibe optiuni. Optiuni la ea in tara (ca au expediat-o in Anglia ca sa scape de gura ei si dupa 6 luni s-a intors in RDG). Ea nu avea nimic impotriva socialismului ea avea un dinte impotriva partidului unic, a impunerii abnormalui ca normal.

    RăspundețiȘtergere
  9. Ideea nu cred ca este ca de la mai putin de un manifest si-o greva a foamei televizata, n-ai mana sa stai in joc, idea este ca s-ar fi putut castiga si cu doi optari avand in vedere ca regimul blufa.
    Muncitorimea a inteles mai tarziu ca n-avea comunismul nici un careu de asi dar intelectualii au stiut din start asta. Ideea nu era sa-i strigi sinucigash in fata “dobitocule!”, sau sa-l faci criminal, asta intr-adevar n-ar fi ajutat pe prea multi la prea multe, idea era sa te tii cu dintii si cu unghiile de normalitate.
    Ce mare lucru ar fi fost sa incerci sa impedici spalarea creierelor. Sa zici de exemplu nu domnule, nici un soimii patriei, nu ii facem comunisti de la 4 ani, cand nu pot sa aprecieze la adevarata valoare... Lasa-i sa creasca si sa decida singuri ce vor: sa munceasca la patron dupa posibilitati sau sa le dea statul dupa necesitati?
    Adica prin reciprocitate n-ar fi putut incerca intelectualitatea sa infiltreze creierii comunistilor ?!


    In loc sa fie comunismul cancerul vietii intelectuale sa fi fost viata intelectuala cancerul comunismului?

    RăspundețiȘtergere
  10. > Cred ca ce deplange HM nu este nici cantitatea nici calibrul intelectualilor, nu lipsa martirilor din randurile ei ci lipsa solidaritatii.

    pai nemtii asta sunt: solidari. la fel cum sunt blonzi grasi si central-europeni. de gustibus, da' nu mi se pare cine stie ce chestie.

    stii cum se zice: germania nu e decat românia pe invers [probabil de'asta ii fascineaza atata pe români]

    > Ce mare lucru ar fi fost sa incerci sa impedici spalarea creierelor.

    c'mon. creiere se spala la fel de bine [de fapt mai bine] si azi, e plin la teveu cu produse care albesc imediat. multe nemtesti.

    RăspundețiȘtergere
  11. @murdoc Pe asta ca nemtii sunt ca romanii pe negativ n-o stiam si nici n-o inteleg. Am umblat prin mai multe campuri profesionale si neprofesionale si nimic. Am pornit de la modelul complex al compozitorului sau filozofului in jos catre modelul simplu al microbistului (vorbesc din auzite cand zic sim0plu si complex) si sunt cu mainile inca goale dupa atata scormonit:

    1. am incercat sa vad ce-ar fi pe inversul celor doua secole in care ei i-au produs pe Bach, Bethoven, Brahms, Bruch, Handel, Mendelssohn, Mozart, Offenbach, Schuman, Wagner, Strauss, Teleman

    2. sau pe negativul secolelor in care in ordine invers alfabetica au produs Schelling Scheler Nietzche Marx Lowenthal Leibniz Kant Jasper Heideger Hegel Gadamer Fichte…

    3. am incercat “nemtilor le place fotbalul romanilor nu”

    4. nu am gasit pe negativul huliganilor din stadioanele lor de fotbal vreun lord in stadioanele noastre

    5. am incercat “nemtilor le place berea, romanilor nu”

    6. Care sa fie negativul romanesc al gustului pentru varza cu carnati?

    7. care sa fie negativul romanesc pentru apfelstrudel?

    Negativul gospodinelor noastre durdulii nu pare sa fie Steffi Graf precum nici Sorana Cirstea nu pare a fi negativul nemtoicelor grase.
    Deci help me Murdoc !
    ca altfel o sa cred ca singura chestie "pe invers" este in "tinuta", in "compunere", cum ne tinem, cum ne compunem: ei cu niste aere de sfinti justzi (ce Herta Muler la Ateneu, inclusiv Steffi Graf are morga st justina) si noi netagaduit cu intoleranta si dezgust fata de ele

    RăspundețiȘtergere
  12. @dragos: nu stiu de ce-mi zici mie ca "prea ne-am obisnuit sa etichetam" cand eu, dimpotriva, chiar ma delimitam de etichetele aplicate pripit si unora si altora ("colaborationism" la intelectualii publici respectiv "falsitate" la Herta Muller).

    @Rodica: se vede din ceea ce spui ca esti tanara si nu-ti prea amintesti vremurile dinainte. Ceea ce prezinti tu drept rezistenta minimala si neprimejdioasa (cu exemplul pictoritei Barbel Bohley) insemna in vremea aceea dizidenta in toata regula, cam asta au facut Dinescu, Doinea Cornea si ceilalti cativa.

    @murdoc: apropo de Calinescu, merci tlonienilor pt link-ul la postul meu cu "Scrinul negru". Btw, stiati ca sunteti cititi in "Cancelaria Primului Ministru" ? ca mi-a venit un cititor de acolo, direct la postul cu SN, deci f. probabil de la voi (vb serios).

    Intr-adevar, daca G. Calinescu n-ar fi colaborat cu regimul n-am fi avut astazi acest "Scrinul negru". Insa, daca e sa ne jucam cu ipotezele, am fi avut poate un "Scrinul negru" de sertar, scris pe bune, fara joc dublu si disimulari si fara atatea pagini de balast...

    Totusi ai si tu dreptatea ta, ca daca nici un om de cultura adevarat n-ar fi colaborat, o generatie s-ar fi format numai cu modele gen A. Toma. De remarcat ca pe vremea aia (anii 50) nu prea puteai scrii neutru, apolitic si sa publici. Literatura era angajata sau nu era deloc. Din fericire cu timpul lucrurile s-au mai schimbat, altfel n-ar fi fost cu putinta ceea ce unii insista sa numeasca "rezistenta prin cultura".

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...