11 decembrie 2012

o lectură publică profi

cătălin dorian florescu, un scriitor profesionist cu adevărat


cătălin dorian florescu este un scriitor elvețian de origine română, plecat din banat de la 15 ani. între timp, este scriitor de limbă germană și autor a 5 romane. astă seară, la cărturești, a fost gazda unei lecturi publice din ultimul său roman, jacob se hotărăște să iubească, premiat cu cartea anului 2011 în elveția.

am ajuns mai târziu, dar am prins din zbor. 
mai întâi, după ce și-a descris puțin cariera profană, precum și viața, autorul a mărturisit că este de câțiva ani scriitor profesionist. adică trăiește doar din scris. scrie, se documentează, apoi publică. după care, ia bani din lecturile sale publice din elveția sau de aiurea. ca să plece să se documenteze din  nou, pentru un nou roman.

fără a se teme că desconspiră subiectele romanelor sale, cătălin dorian florescu le-a luat pe rând: cum i-a venit ideea, ce a vrut să spună, care e plotul. chiar și de ce a scris romanul și ce i-a ieșit. și așa a ajuns la ultima sa carte (pe care și eu i-am început-o și mărturisesc că-mi place foarte mult). 

un discurs fără cusur, și, deși unii l-ar cataloga ca îngâmfat, fără laude sau comparații măgulitoare, fără vini sau frustrări. am avut în față un scriitor căruia îi place ceea ce face, și care se mândrește cu asta. ba mai mult, vrea să ne convingă și pe noi să ne placă. până la urmă, cine știe să vorbească mai bine de un roman decât autorul lui? și nu, nu mi s-a părut lipsă de modestie, ci împărtășirea perspectivei sale, subiective, de creator. perspectiva noastră, de cititori, e un cu totul alt lucru. 

deși cu nasul în pioneze de la o răceală, cătălin dorian florescu nu s-a oprit până nu a terminat ce avea de gând. mai ales lectura, îndelungă, cu o frumoasă intonație nemțească, cu opriri și repetiții pentru efecte oratorice. "vă imaginați?" ne mai întreba din când în când și ne provoca să vedem în cinemaul lăuntric. iar, când lectura s-a oprit, a răspuns la fiecare întrebare, oricât de ridicolă, oricât de enervantă, fără s-o dea în mișto sau în aere de superioritate. pentru că pentru asta era acolo - să convingă. 

am plecat de-acolo cu senzația că am dat de un profesionist al literaturii și al promovării ei. folosind metafora copilului, am dat peste un părinte care-și iubește copilul și căruia îi face mare plăcere să vorbească despre el. ba mai mult, care vrea să facă tot ceea ce depinde de el să ne convingă că e copilul cel mai frumos și cel mai deștept. care va fi concluzia noastră? asta nu mai e treaba lui.

bravo, domnule cătălin dorian florescu, am rămas impresionat, și trebuie să-ți spun că nu mă las prea ușor. abia aștept să-ți citesc cartea.

4 comentarii:

  1. Frumos descris, Dragos. Imi pare rau ca nu am ajuns si eu :)

    Azi am inceput si eu cartea, dupa doar 20 de pagini promite mult...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc. chiar am descoperit că există standard şi în lectură publică.

      Ștergere
  2. Banuiesc ca a fost o experienta deosebita!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte bun articolul, http://www.fancumparaturi.ro/ te sustine pana la capat !

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...