8 mai 2013

despre intelectualii noștri de stânga

pe lângă articolele pe care le citesc, de pildă pe criticatac, am intrat cu bucurie în conversații cu oameni deștepți, autodeclarați de stânga, sau cel puțin CONTRA dreptei. 

toate discuțiile sfârșesc în afirmarea unui ANTI-: economie capitalistă, super-îmbogățiți, lipsa statului asistențial, corupție, venalitate etc. dacă însă îi vei întreba cum este posibil să îngrădești lăcomia asta atavică omenească, atât la nivel de individ, cât și de grup (a nu se uita nici crimele fățișe ale societăților comunist-socialiste din secolul trecut, pline de milioane de victime), cum este posibil să împarți dreptatea socială, tac. mai invocă, poate, nostalgic, câteva lucruri bune aduse de comunism (locuințe pentru mase, împărțirea „egală“ a resurselor). și atât. nici un proiect. nici un plan.

mi-e teamă că, în afara unor frustrări personale (despre care nu doresc să vorbesc), ceea ce îi animă nu e decât un anumit spirit contestatar față de „nedreptatea porcilor de capitaliști“. ceea ce îi animă e un soi de „luptă“ pentru idealuri, pentru acel DACĂ. este o plăcere subiectivă, o vitejie pur intelectuală, provocată de contestare. cam ca în cazul mișcării anti-băsescu. este o energie ce-i face să vibreze. din păcate, numai cu gândul. și numai cu vorba. nu și cu fapta.

nu am aflat de mari intelectuali care să fi modificat ei singuri ordinea socială a lumii. marx însuși - evident, nu cel din manifestul partidului comunist - nu a rămas decât un gânditor critic. cei care au luptat pentru „popor“, fie au murit în toiul vreunei lupte (îmi vine în minte che guevara, sau garcia lorca), fie au sfârșit propagandiști credicioși în slujba vreunui regim dictatorial.

îi admir pe stângiști pentru idealurile în care cred. 
admir faptul că „luptă“ contra globalizării postmoderne de astăzi. 
însă mi-aș dori ca eforturile lor să fie îndreptate măcar în vreo operă în care să creadă, fără ipocrizie, cu adevărat. sau către un ajutor concret pentru cei mai puțin norocoși. 

de cele mai multe ori însă, „stângismul“ le este numai în cap. corpul, în schimb, o duce bine, uneori foarte bine, în mult hulita societate capitalistă. 
sursa foto.     

5 comentarii:

  1. Și totuși, stângiștii ăștia ”inactivi” au adus lumina în sate și i-au scos pe oameni din casele de chirpici. Pe cei nevoiași, firește, bogații au avut întotdeauna tot ce au dorit...

    RăspundețiȘtergere
  2. lol, de parca in societatea capitalista nu s-a intamplat nimic in per. aia. pai Italia interbelica era democratia oamenilor desculti. dupa 45 de comunism, nu italienii ar fi venit aici, in satele luminoase cu case solide, ci romanii nu mai stiau cum sa fuga din tara asta minunata cladita de stangisti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Discutia despre orientarile ideologice in Romania ma plictiseste de moarte, dar as face doua observatii privind niste "ciudatenii" nationale:
    1. la noi cei mai multi tineri par sa fie de "dreapta", iar cei mai varstnici, de "stanga", oarecum pe dos decat se intampla intr-o tara normala, unde de regula omul isi incepe viata militand, visator, pentru idealuri de "stanga" urmand sa devina mai realist inspre sfarsitul vietii si sa treaca mai la "dreapta";
    2. la noi cea mai mare parte a intelighentiei (mai ales canonice) e de "dreapta", oarecum pe dos decat in se intampla intr-o tara normala, unde intelighentia tinde sa fie mai degraba de "stanga", sa adere la idealul infratirii cu cei multi etc.
    Am pus termenii "dreapta" si "stanga" in ghilimele pentru a scoate in evidenta lipsa lor de continut la noi si, implicit, caducitatea intregii discutii. Cauzele situatiei pot fi de ordin istoric, in fine, ma intereseaza mai putin asta.

    RăspundețiȘtergere
  4. De acord cu Micawber in ceea ce priveste lipsa de continut a termenilor ”dreapta” si ”stanga”, in ceea ce priveste orientarea ideologica. La fel ca si ”democrati”, ”social-democrati”, ”liberali” etc. Ejusdem farinae !

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...