„lupta mea. cartea a doua“ de karl ove knausgård

karl ove knausgård

lupta mea, II: un bărbat îndrăgostit

(min kamp. andre bok)

editura litera, bucurești, 2015

traducere de simina răchițeanu

 685 pagini legate

 coperta de andreea apostol

ecorșeu literar

desigur că numitul karl ove knausgård nu e singurul care-și exhibă cele mai mici amănunte ale vieții sale - cum spuneam despre volumul unu - de la gesturile cele mai frivole până la gânduri intime, stânjenitoare chiar și pentru cei apropiați lui.

despre primul volum al sextalogiei am scris aici.

ba chiar, după asemenea digresiuni exasperante, pe zeci de pagini - de pildă, cum o cucerește pe viitoarea nevastă (și ea scriitoare) linda boström, cum se tachinează reciproc și cum devin dependenți unul de altul - el scapă de indiferență, ea scapă de depresie -, mai ales când apare copilul. primul, al doilea, al treilea. se pare că în prezent și al patrulea.

În primăvara în care m-am mutat la Stockholm și am întâlnit-o pe Linda, lumea s-a deschis dintr-o dată, și intensitatea ei a crescut în același timp cu o viteză nebună. (p. 84)

relație din care el dorește să scape, câteva ore pe zi, ca să scrie.

karl ove knausgård știe că trebuie să scrie, știe că trebuie - prin scris - să se descopere scriind. că reluându-și prin scris viața trecută, își va găsi sensul. care nu e familia, nici măcar nu e scrisul.

Literatura nu înseamnă doar cuvinte. Literatura este ceea ce cuvintele trezesc în cititor. (p. 154)

linda boström knausgård, femeia de care se îndrăgostește și actuala soție sursa

epicul knausgårdian

de ce aș citi cum se îmbată karl ove knausgård și-o face de căcat pe nevastă-sa?
de ce aș citi despre unele stânjeneli paterne față de copiii lui din cărucior?
de ce aș citi cum se răstește la karl ove knausgård la o vecină isterică?
de ce aș citi cum își pierde telefonul la metrou?
de ce aș citi despre ideile lui karl ove knausgård din dialogurile cu alții?
de ce aș citi cum își scrie karl ove knausgård , pas cu pas, romanul pe care tocmai îl citesc?

poate pentru că karl ove knausgård vrea să-i intru-n viață și-n familie.
poate pentru că karl ove knausgård vrea să-l simt aproape în umanitatea lui umilă, la fel cu a mea.
poate pentru că karl ove knausgård vrea să empatizez cu codianul lui.
poate pentru că karl ove knausgård vrea să mi se plângă de defectele lui și să se mândrească cu reușitele lui.
poate pentru că karl ove knausgård vrea să-l cunosc și să-i devin prieten.

Să nu te crezi cineva!
Să nu cumva să-ți închipui că ești cineva!
Pentru că nu ești. Ești doar un mic rahat dichisit și mediocru.
Să nu te crezi cumva special! SĂ nu crezi că valorezi ceva - pentru că nu valorezi. Ești doar un răhățel.
Așa că lasă capul jos și pune-te pe treabă, rahat mic ce ești! Așa, cel puțin, vei obține un rezultat. Taci din gură, lasă capul în jos, muncește și fii conștient că nu faci doi bani!
Asta era suma întregii mele experiențe. (p. 597)

de ce dostoievski e un scriitor pentru adolescenți?
de ce-și dorește karl ove knausgård ca singurul scop al traiului într-o metropolă, cum e stockholm, e să poate fi se simtă întotdeauna singur?
de ce singurul lucru la care se referă scrisul este el însuși?
de ce în stockholm totul e gândit în așa fel încât oamenii să nu intre în legătură cu alții?
de ce viața nu produce nimic, face doar timpul să treacă?
de ce viața e măreață, pe cât și-o face fiecare?
de ce e arta ceva cu care rămâi singur?
de ce îi preferă pe knut hamsun, paul celan?
ce crede karl ove knausgård, la finalul celor 680 de pagini, că a pus în mișcare?

o saga interioară ce merită citită

pentru nevrozele contemporane din ea
pentru literatura reflexivă ce o reprezintă
pentru ambiția reflectării unei vieți întregi
sau pentru - cine știe? - a-și face, tu, cititorule, un prieten scriitor din norvegia.

un interviu neconvențional luat de vice: