„testamentul mariei“ de colm tóibín

colm tóibín

testamenul mariei 
(testament of mary) 
editura polirom, iași, 2014
traducere de irina bojin

125 pag. broșate

coperta de radu răileanu

mamă, nu madonă

• v-ați gândit vreodată că, după moartea lui isus, maria, mama sa, ar fi putut fi hărțuită de discipolii care voiau să dea mai departe povestea mântuitorului? 
• v-ați întrebat ce s-a întâmplat cu lazăr, cel înviat de isus cristos târziu, de începuse să miroasă? 
• v-ați gândit că poate madona nu și-a ținut fiul mort în brațe, aceasta fiind doar o imagine inventată de artiști ca model pentru operele lor, realitatea fiind alta?

iată câteva premise în jurul cărora scriitorul irlandez colm tóibín țese o poveste la persoana întâi, în stilul evangheliilor apocrife - adică simplu și uman - însă în care lipsește uluirea în fața miracolelor, înlocuită fiind de grija și durerea maternă.

maria nu este receptacolul rodului divin, ci o femeie care se trezește în mijlocul unor „nebuni religioși“, în mijlocul cărora și fiul său se alătură de bunăvoie. astfel că femeii nu-i rămâne decât să fie martoră neputincioasă la despărțirea de propriul fiu, la alegerea destinului lui, la pătimire și la durerea morții.

pe lângă cele trei premise de mai sus care mi-au câștigat interesul, scurtul roman al scriitorului irlandez, dincolo de curaj și plauzibil, e scris bine. atât de bine, de firesc și de emoționant, că aproape te convinge.

cu alte cuvinte, o viziune proprie îndrăzneață a unui creator, care emoționează, dar și te pune pe gânduri deopotrivă.

alături de john fowles, scriitorii mei englezi preferați sunt doi irlandezi: colm tóibín și alasdair gray. de colm tóibín am citit un roman nu prea grozav - primul tradus la polirom - însă cu al doilea - maestrul - am făcut cunoștință cu un autor puternic, care a reușit (cu frumusețe și delicatețe) să reînvie chipul romancierului henry james, în același stil ca acum 100 de ani.

„muște pe parbrizul vieții“ de radu paraschivescu

radu paraschivescu

muște pe parbrizul vieții: 

nou catalog de perle

ed. humanitas, buc., 2014

182 pagini broșate

coperta ioana nedelcu

după două volume de perle ale românilor mai mult sau mai puțin celebri, volume care eu făcut furori - eu mi-aduc aminte că puneam mâna pe fie-ne tranziția ușoară ori de câte ori voiam să râd copios - iată că radu paraschivescu lovește din nou cu un volum nou: muște pe parbrizul vieții: nou catalog de perle.

grupate pe teme - afaceri, aconomie, bacalaureat, dragoste, sex, filozofie, fotbal, media, showbiz, politică, sănătate, varii și chapeau! - perlele culese cu acribie de antologator, pe lângă faptul că stârnesc râsul - multe dintre ele, unul nebun! - te face să te și gândești un pic. 

până la urmă, printre emitenții unor astfel de perle trăim de ani buni, și parcă nu ne mai săturăm. fără să râdem așa de des de ei. iar antologatorul ni-i înfățișează pe mulți așa cum sunt - niște clovni imbecili care vor să facă bine, dar care, până la urmă, fac numai rău. până la urmă, asta va rămâne din toți: niște perle, de care e bine să râdem cât putem. deseori, de ce nu? cu curul.
căci asta merită mulţi dintre ei.

• nu poți să conduci organizația psd bucurești dacă ești pămpălău, că te ejaculează. (marian vanghelie)
• eu și când respir, totul este electoral. (idem)
• până la douăzeci și doi de ani am avut patruzeci și patru de bărbați, ca mucenicii. (daniela crudu)
• kremlinul este o prăjitură? (gina maican)
• cred într-Unul Dumnezeu Tatăl, Autostivuitorul. (cristian borcea)
• maseuza? da, am fredonat maseuza, fiindcă îmi place foarte tare. (george becali)
• mașina care mi-am luat-o m-am sfătuit cu mine însuți. (nicolae mitea)
• de câțiva ani, toamna vine fix la 1 septembrie. (elena udrea)
• noi suntem un popor ortodox și lucrăm cu vecii vecilor. (ilie sârbu)
• înaintez în vârstă de vreo cinci decenii. (crin antonescu)
• deocamdată, suntem unde ne aflăm. (emil boc)
• nu putem fi partizanii emasculării totale a autorității statului, în virtutea unei utopii care pune accent pe omnipotența pieței, pe soarta ineluctabilă care face ca economia să funcționeze pe baza unor predicții verificabile matematic, pe fel de fel de moduri de a explica realitatea doar pe baza unor modele hiperraționalizate, dehistorizate și desociaizate. (adrian năstase)
• eu am punctul G în ceafă. (adelina pestrițu)
• eu le spun mereu fotbaliștilor să facă dragoste normal. de la oral le tremură genunchii. (gigi becali)
• sunt situații în care femeile nu contează. (adrian năstase)
• adrian năstase e un om cu o forță de penetrare serioasă. (ion iliescu)

dacă 23 de lei vi se pare mult - cât un pachet jumate de țigări - o puteți lua împreună cu prietenii, și vă puteți tăvăli pe jos garantat! împreună.

„faust“ de silviu purcărete

link pe imagine

câteva apariții editoriale de viitor

• editura humanitas fiction reeditează o ediție jubiliară din portocala mecanică de anthony burgess 
• tot la aceeași editură, se continuă seria de autor fernando pessoa cu un colaj de scrieri autobiografice - în traducerea lui dinu flămând și a micaelei ghițescu.
• editura polirom publică capodopera necontestată a lui vladimir nabokov, foc palid, în traducerea veronicăi niculescu. io m-am împotmolit la original - prima parte a cărții e o epopee în versuri!
• editura art reeditează cea mai bună traducere a lui proust - a irinei mavrodin - ajunsă la volumul 3 din 7, guermantes.
• editura nemira reeditează unul dintre cele mai bune romane sefe ever, ghidul autostopistului galactic de douglas adams.
• editura trei traduce romanul câștigător al premiului goncourt de anul trecut, la revedere acolo sus, de pierre le maitre, în traducerea tristanei ir (traducătoarea lui sade).

cartea la minut: „cititorul din peşteră“ de rui zink

coperte la dracula lui stoker

am găsit pe net coperte minunate ale edițiilor englezești DRACULA. iată cele ale edițiilor românești iar, în continuare, cele mai frumoase din cele străine.