Aţi citit extraordinara nuvelă a lui Tolstoi. Iar dacă credeţi că ideile nu se sfârşesc odată cu autorul lor, ci că ele se împrăştie în univers ca praful de stele şi că e de-ajuns ca cineva să se gândească un pic, că ideile se întorc şi se-adună în jurul lui ca un Maelstrom.
Ideea lui Tolstoi s-a reîntors într-un film şi într-o carte - pe unul l-am vazut, pe cealalta am citit-o. Şi mi-au plăcut, căci în ultima vreme mă cam depresasem...
Filmul
Se cheamă Ultimele dorinţe şi e un film american. Cu multe clişee hollywoodiene - familia, bunăstarea, cultura generală de quizshow - dar plăcute, în context.
Ce context? Al unor doi bătrâni ce mai au şase luni de trăit. De aceea îşi propun să-si îndeplinească câteva din dorinţele pe care nu şi le-au împlinit, din varii motive, până acum. Aşa că şi le îndeplinesc. Apoi, fireşte, mor.
În spatele insă a acestei acţiuni, stau doi actori: Jack Nicholson şi Morgan Freeman, doi monştrii sacri ai cinema-ului american. Ei bine, fără ei, filmul ar fi fost unul fad, după părerea mea. Grimasele lui Nicholson, felul lui de a juca un milionar excentric e stupefiant, ca de fiecare dată (a fost recent pe ProCinema About Smith). La fel, rolul lui Freeman, a unui common man american, a cărui singură realizare e sancta familia, e uimitor! Cei doi reuşesc să salveze filmul, ba chiar să-l facă excelent.
Lecţia filmului?
Să ne facem repede şi noi o listă, să n-așteptăm atâta...
Cartea
Se cheamă Henderson regele ploii şi e scrisă de un autor pe care nu-l agreez, cel puţin pe cel din Darul lui Humboldt, ce m-a plicitisit şi pe care nu l-am terminat niciodată: Saul Bellow (bun prieten cu Eliade si cu Norman Manea).
Se cheamă Henderson regele ploii şi e scrisă de un autor pe care nu-l agreez, cel puţin pe cel din Darul lui Humboldt, ce m-a plicitisit şi pe care nu l-am terminat niciodată: Saul Bellow (bun prieten cu Eliade si cu Norman Manea).
Altceva a fost cu această carte.
Căci e una umoristi-ironică, împănată din plin nu doar cu poante, ci şi cu crâmpeie de înţelepciune presărate ici şi colo...
Eugene Henderson, un milionar american crescător de porci, aflat sub middle age crisis, chemat de un glas interior, nu-şi mai găseşte sensul în existenţa sa cotidiană. Îşi lasă deci traiul îndestulat şi pleacă teleleu în Africa.
Aici cunoaşte două triburi primitoare şi primitive. Iată-l iniţiat într-o altfel de viaţă, mai simplă şi mai profundă, desigur. De pildă, conducătorul unuia din triburi, Dahfu, frumos ca Alcibiade si înţelept ca Socrate, îl învaţă să-nveţe nu de la porci, capân-atunci, de la o frumoasă leoaică.
În fine, cartea mi s-a părut încântătoare...
Mi-aş fi dorit însă să fi fost scrisă de Rebreanu, adică re-re-scrisă de vreo două ori, ar fi devenit de-a dreptul excelentă!...
Se pare ca am citit aceleasi carti, macar in zona literaturii clasice. si eu am citit nuvelele si povestirile lui tolstoi, care mi-au placut la nebunie, ivan ilici, desigur, dar si diavolul. recent a aparut in romaneste jurnalul lui Tolstoi din perioada in care renuntase la marile romane si se apucase de literatura scurta si dura.
RăspundețiȘtergereinca ceva. personal, cred ca fara literatura clasica nu poti intelege cu adevarat ultima literatura sau filmele. am prejudecata asta bine infipta.
RăspundețiȘtergere@ironistul - Si eu am prejudecata asta. din fericire sau din pacate?
RăspundețiȘtergereDoua volume din jurnalele lui tolstoi au aparut prin saizeci in traducerea janinei ianosi - eu am numai volumul 2, din perioada despre care spui.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereexcelent blogul asta!
RăspundețiȘtergereabia acum l-am descoperit gratie ultimei postari a turnavitului.
marturisesc ca am ramas putin (putin mai mult) surprins
cand, facand o pauza de film, ma uitam chiar la... "Ultimele dorinte", am dat peste un comentariu suculent pe aceeasi tema :), in acest loc,
ca sa nu mai zic de surpriza pe care am avut-o cand am intrat in gradina literara a dumitale. una plina de cioburi dar mai ales de flori.
si nu in ultimul rand surpriza de a ma regasi in blogrolul matale.
o sa termin "bucket list"-ul si revin cu un comment.
@pantacruel - Vai, iti multumesc pentru aprecieri. Ma bucura placerea ta. Te-astept cu comentarii!
RăspundețiȘtergeremai mult "davai" decat "vai"! :)
RăspundețiȘtergeream citit recent cartea, am recenzat-o (pentru că trebuia sa predau ceva pentru săptămâna viitoare, altfel aș fi uitat-o imediat). împărtășesc total opiniile tale despre Bellow!
RăspundețiȘtergere