16 decembrie 2008

Mediocritatea Elenei Vlădăreanu

În legătură cu nuvela proaspăt recitită a lui Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici:
Am citit cu o stupoare oripilantă în România liberă cum Elena Vlădăreanu afirmă despre Ivan Ilici că „este un individ mediocru, cu o viaţă mediocră, care face o descoperire pe masură de mediocră – aceea că va muri odată şi odată”.

Ştiind că Elena Vlădăreanu scrie poezii şi închipuindu-mi că foloseşte înţelesuri pe care nu le cunosc, am alergat la dicţionar, şi-am constatat că, dacă are dreptate că Ivan Ilici nu iese din comun, că este un om modest, lipsit pe alocuri de o mare inteligenţă – nu înţeleg şi pace de ce consideră Elena Vlădăreanu că descoperirea morţii este o descoperire mediocră.
Sau capacităţile artistice ale poetei sunt tocite, de nu înţelege valoarea existenţială a morţii, alături de cea a dragostei – ambele fructificate artistic din cele mai vechi timpuri până astăzi – sau nu este pe aceeaşi lungime de undă cu Tolstoi – ca să nu spun că nu a înţeles mai nimic din nuvelă.
Eu cred că Tostoi a urmărit să ne arate că descoperirea morţii îi dă lui Ivan Ilici o oarecare măreţie, îl scoate din mediocritatea de pân-atunci, îl miruieşte cu tragic, iar urletul de trei zile nu e de spaimă animalică, ci de deznădejde lucidă. Tolstoi vrea să spună că numai raportată la anumite experienţe – printre care şi moartea – viaţa poate căpăta vreun sens.
Nu înţeleg de ce o poetă care ar trebui să aibă anumite înţelegeri estetice şi ontologice, face o asemenea greşeală, în mod public.
Poate din superficialitate...

15 comentarii:

  1. dragos c,
    dar faci marcaj serios la sufletul bietului tolstoi, (vad din ultimele insemnari)! :)

    nu vad nimic deplasat in afirmatia e.v. si nici nu disting 'maretie' in descoperirea lui ivan ilici.
    dimpotriva cred se cauta a se induce sentimentul de frica (teribila) pe care personajul abia acum o constientizeaza.
    ivan ilici este de fapt omul comun (mediocru), oricare dintre noi, care a lancezit in uitare si desfatare o viata intreaga. si brusc se trezeste... ca-i suna ceasul.

    o fi si metafora in mesajul lui tolstoi, cum presupui tu, dar eu cred ca scriitorul rus, macar in povestirea de fața, a mers direct pe mesaj. livrat brut, fara ambalaj pretentios.

    RăspundețiȘtergere
  2. nu cunosc scrierile Elenei Vlădăreanu, dar obişnuiam să-i ascult emisiunile de pe Radio România Cultural, nu mi-a lăsat niciodată impresia de superficialitate, o găsesc în schimb foarte directă şi de o sinceritate elegantă...

    iar spaima de moarte a lui Ivan Ilici îmi pare a fi una de stoic, cel puţin aşa mi-o amintesc prezentată într-un spectacol de teatru radiofonic de acum câţiva ani, fiecare îşi face desigur ideile lui.

    RăspundețiȘtergere
  3. incercati pe BLOGUL elenei, poate va lamuriti... ;P

    RăspundețiȘtergere
  4. mi-e cam lene si-s prea comod sa ma duc pana pe blogul elenei. poate mai la batranete... :)

    RăspundețiȘtergere
  5. haha: blog(ger) la blog(ger) nu scoate ochii, eh?
    (era 'decit' o gluma!)

    RăspundețiȘtergere
  6. @pantacruel - nu e tolstoi autorul care sa spuna nud numai faptele.
    @doamna d - trebuie sa citesti nuvela. ilici nu e deloc stoic
    @als - ca sa nu spui ca am ceva cu e.v., iata blogul ei: http://www.supliment.polirom.ro/elena/

    RăspundețiȘtergere
  7. dimpotriva, sunt un sadic sadea! mama, mama, ce as mai scoate ochi de bloger, numai sa gasesc un motiv cat de mic... :)
    (si nu era 'decit' o gluma!)

    RăspundețiȘtergere
  8. merci de adresa dragos c. chiar l-am cautat cateva minute si nu am dat de el. acum ma pot dumiri mai bine :)

    si de ce crezi ca tolstoi nu putea opera si fara anestezie? :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Ivan Ilici „este un individ mediocru, cu o viaţă mediocră, care face o descoperire pe masură de mediocră – aceea că va muri odată şi odată”.

    Rezumatul perfect. Ivan Ilici este cu adevarat mediocru, viata sa s-a scurs in minciuna si vanitate, goana dupa decoratii, avansari si bani, fara probleme existentiale. Descoperirea sa este mediocra (in sensul ca nu este ceva exceptional, iesit din comun) desi moartea in sine este un lucru cutremurator (o ironie a lui Marin Preda:"Moartea e un lucru periculos pentru orice individ"). Dar nimeni nu poate contesta (si nici nu o face) ca maniera de a prezenta toate astea nu este DELOC mediocra; au contraire.

    Imi vine sa cred ca nu ai inteles nimic din comentariul doamnei astfel incat etichetarea ei drept mediocra te descalifica.

    RăspundețiȘtergere
  10. @pantacruel - ce sa spun? da, tolstoi a putut si fara anestezie, in articolele lui.
    @blogescu - nu stiu ce intelegi tu prin moartea "in sine", ori mori ori nu. iar felul in care se raporteaza ivan la moartea "lui" si nu la cea in sine - tocmai asta il scoate din mediocritate. Ca atare, nevasta lui si colegul de serviciu nu-l inteleg - ei sunt cei mediocri.
    Cat despre titlul postului, se refera la afirmatie, nu la persoana...

    RăspundețiȘtergere
  11. Ideea lui Tolstoi: persoanele din jur, oricat de apropiate de muribund, nu pot intelege ce se intampla cu el, nu pot intelege adevarurile relevate lui.

    Adu-ti aminte ca la inceputul nuvelei Ivan Ilici se duce la priveghiul unui coleg; indiferenta domina in sufletul lui; spune ce trebuie spus, face ce stie el ca trebuie facut in asemenea situatii; la fel si vaduva, la fel si alt coleg de-al sau, care era mai mult cu gandul la partida de whist din acea seara (raportandu-ne la Proust: "oamenii reactioneaza in functie de ce stiu ca trebuie facut intr-o anumita circumstanta; comportamentul imprevizibil apare cand se intalnesc cu ceva nou, iesit din tipare, pentru care nu exista o actiune predefinita").

    Adu-ti aminte de moartea lui Bolkonski sau a sotiei sale: se simt singuri, ajunsi in fata unui adevar cutremurator, indiferenti la mobilurile celor din jur care (surpriza, surpriza) nu-i inteleg nici ei, fara ca motivul asta sa-i transforme in mediocri (ca or fi fost ei mediocri din alte cauze, nu ne intereseaza acum).

    Cat despre banalitatea vietii lui Ivan Ilici, nu o poate nega nimeni. Transformarea sa se produce pe patul de moarte, la fel cu ORICARE muribund din opera lui Tolstoi (Bolkonski, net superior, vede aceeasi lumina).

    Concluziile lui Tolstoi:
    - cei din jurul unui muribund nu pot intelege in totalitate drama sa; este in firea umana acest lucru, nu-i face mediocri sau insensibili
    - cel care moare are acces la un nivel superior al constiintei

    RăspundețiȘtergere
  12. @blogescu - hm, asa da discutie. Pai ce spui tu am zis si eu, ca Ivan Ilici se transforma - isi anuleaza mediocritatea - odata cu dezvaluirea faptului ca moare. Repet, e mediocru dar acum inceteaza sa fie.
    Evident ca Ilici in clipa mortii are acces la un nivel superior al constiintei, dar asta nu e deloc ceva mediocru.
    Exemplul cu ceilalti e vizavi de ceea ce ai spus tu cu "moartea in sine".
    Scuze, nu mi-amintesc de Bolkonski - am citit in liceu Razboi si pace.
    In concluzie, sunt de acord cu tine.

    RăspundețiȘtergere
  13. eu cred ca marea problema a lui ilici era, initial, aceea ca -murind- isi va pierde rangul, dar ulterior este vorba de regretul tragic de a nu fi trait o viata autentica, de a nu fi reusit la timp sa interiorizeze moartea in propria viata. moartea i-a revelat viata de cacat pe care a avut-o, faptul ca era un ins de nimic, ca era un atom social si ca a ratat sansa de a deveni un eu.

    RăspundețiȘtergere
  14. @arthur - ai pus punctul pe i. dar ma gandesc ca a devenit eu urland.

    RăspundețiȘtergere
  15. o s-o citesc! negreşit! amintirile mele sunt de obicei distorsionate!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...