6 martie 2009

o capodoperă de belle-epoque

dacă aş scrie o cronică la această carte, aş începe cu câteva cuvinte despre autor – puţin cunoscut sau discutat pe la noi. este vorba despre Joseph Roth, un austriac evreu cu o viaţă foarte interesantă: bunăoară s-a cuplat c-o mulatră; sau s-a-nvârtit cu folos în cercurile literare vieneze cu Milena Jesenská, Robert Musil, Max Brod, Franz Kafka.

romanul Marşul lui Radetzky are patru personaje: trei bărbaţi din familia von Trotta şi împăratul însuşi:
1. bunicul înnobilat pentru că a scăpat viaţa împăratului Franz Josef în bătălia de la Solferino, „eroul de la Solferino” ajuns în cărţile de istorie cu o istorie manipulată.
2. tatăl, prefect într-o provincie austro-ungară, exponent al birocraţiei cezaro-crăieşti, omul perfect al epocii.
3. fiul, Carl von Trotta, militar, om mediocru – rod al unei civilizaţii pe ducă – urmărit de umbra bunicului, e nevoit să înfrunte întâmplările absurde ale vieţii (ca noi toţi).
4. Franz Josef decrepitul, cu un fiu sinucigaş şi un nepot ucis, fantoşă a unor timpuri demult-demult trecute.

totul se destramă – imperiul, familia, individul.
şi dacă la Musil, cauzele erau căutate cu ironie în relativitate şi psihologie, dacă la Broch, cauzele erau căutate poetic înlăuntru, la Roth cauzele sunt căutate cu nostalgie în laissez-faire-ul nobiliar şi în impostură.

romanul mie mi se pare o capodoperă - este unul dintre romanele mele preferate -, e excelent scris, cu un dar al mânuirii vorbelor rar, de-o frumuseţe impresionistă: trebuie să te dai un pas în spate în spaţiu şi timp ca să vezi viaţa pulsândă din el.

Joseph Roth, Marşul lui Radetzky, Editura Univers, București, 1998, traducere de I. Cassian-Mătăsaru, 282 pag.

(urmarea postării aici)

6 comentarii:

  1. ...si nu numai atat . radetzkymarsch este dupa parerea "literaturwissenschaftler"-(i) germani cel mai important si popular roman raspandit in spatiul german . "geneza" romanului porneste chiar de la johann strauß (tatal) dedicat exclusiv lui josef wenzel graf von radetzky . iar marsul acesta (1938) isi gaseste continuarea chiar si in romanul "kapuzinergruft" . titlul se doreste de fapt un simbol al austriei (vechi) care cu nazional-socialismul dispare . fapt care este resimtit chiar si de franz ferdinand in ziua marsului "maro" exprimand urmatoarele : "wohin soll ich jetzt, ein trotta?"

    RăspundețiȘtergere
  2. a, am uitat o nimica toata : romanul a fost ecranizat in regia lui axel corti (1994) si-i spune inca pre denumirea celor initiati intr(ale) criticilor : "ein abgesang auf das habsburgerreich" . salve !

    RăspundețiȘtergere
  3. ar putea traduce cineva in romaneste cele 2 postari ale dududii de mai sus?
    k 'hoch-deutsch'-ul meu l-am uitat la kindergarten ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. domnu :

    pe langa plopii fara sotz
    adesea eu treceam...
    puteam sa trec si pe sub ei...
    dar ce ghesheft faceam ?

    RăspundețiȘtergere
  5. ...oder so ! cred ca-mi faci curticica . haaaaaa. vrei o pralina delicioasa . na hahaaaa...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...