22 iulie 2009

etude des mœurs sau ai grijă ce-ţi doreşti

am luat cartea la plesneală, după copertă şi după titlu. unde s-a inventat snobismul, dacă nu în anglia? nu ştiam nimic de autor, julian fellowes, nici măcar că a scris scenariul la oscarizatul gosford park. şi-am dat de-un roman foarte bun, englezesc, cum demult nu mai citisem.

despre ce e vorba?
povestitorul este un actor, care îmblă prin lumea bună, mai ales când o prietenă arivistă şi snoabă e luată de nevastă de către un om de stirpe. aşa că în peste 500 de pagini l-am însoţit pe povestitor în dezlegarea acestor - dar şi ale altora - destine înnodate.

întrebarea, după mine, a cărţii este: ceea ce îţi doreşti te face oare fericit? în vechime, întrebarea era prilej de tragedie, dar aici nu e decât de ironie. căci, după modelul prinţesei di, eroina cărţii, edith lavery, obţine titlul de contesă, dar şi un soţ tânt şi nu prea viril. ce iese, ştim de la diana, doar că aici nu se lasă cu morţi.

soarta îi oferise posibilitatea să aleagă între viaţa personală şi cea publică. se părea că nici un bărbat nu i le putea oferi pe amândouă (p.363)

pentru că fellows e plin de umor şi inteligenţă.

edith ştia că acel gen de oameni care erau superficiali, snobii a căror viaţă socială se baza pe colecţionarea de persoane care să le susţină propriul statut, se regăseau în proporţie de zece la unu faţă de restul populaţiei. s-ar fi putut ca acest fel de putere să nu valoreze prea mult în marele plan al firii, dar tot reprezenta ceva... (p.477)

alte câteva mostre:
- în mod frecvent, se menţionează pielea sănătoasă când se vorbeşte despre membrii mai puţin importanţi ai familiei regale (p.11)

- pentru un englez sau o englezoaică cu un anumit trecut, răspunsul: "mda, i-am întâlnit, dar sigur nu-şi mai amintesc de mine" înseamnă "de fapt, nu-i cunosc" (p.27)

- şi astfel, proaspăta căsătorită a primit prima lecţie, în care a învăţat de ce anglia nu a avut nici o revoluţie, de ce atât de multe cariere... au fost lipsite de bărbăţie. anume, că modalitatea de a trata cu un intrus care-ţi pricinuieşte necazuri este de a-i permite să-ţi intre în casă, convertindu-l cu zel de misionar şi peste noapte, el va deveni plus catholique que la pape. învăţarea acestei lecţii nu a redus resentimentele lui edith faţă de forţele care o educau, însă se simţea uluitor de bine că acum devenise o membră a Găştii. (p.167)

un roman de vacanţă foarte bun, de stirpe-aleasă.

julian fellowes (foto), snobii, ed. nemira, buc, 2009, trad. gabriel stoian, 512 p

17 comentarii:

  1. adica insinuezi ca romanul englezesc nu a mai progresat nici un măcar un metru de la jane austen si virginia woolf incoace?! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @pantacruel - nu insinuez nimic. nu spun ca romanul englez n-a evoluat, am citit chiar anul trecut bunatati - jonathan coe, john banville. dar romanul asta e mai clasic, cum spuneam e de stirpe.

    RăspundețiȘtergere
  3. am glumit d.c.
    chiar, de ce am glumit? :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @pantacruel - stiu. am vazut :). :)

    RăspundețiȘtergere
  5. hm deci Englezii n'au avut revolutie pt ca au asimilat opozitia.

    hobbitzi omnivori, that is.

    de altfel mi se confirma banuieli vechi.

    RăspundețiȘtergere
  6. imi place propozitia asta: "soarta îi oferise posibilitatea să aleagă între viaţa personală"

    RăspundețiȘtergere
  7. @dragos: am mai citit undeva despre cartea asta, nu mai stiu unde; imi place ideea, o cumpar;
    @strelnikov: ma ucide anti-englezismul asta al tau, my friend...

    RăspundețiȘtergere
  8. @capricorn: dont worry, e destul de nuantat. si vine dupa ani de englezism intens.

    RăspundețiȘtergere
  9. asta cu 'englezii n-au avut revolutie' e f comica... e drept ca au avut-o acu mai bine de 4 secole (vezi cromwell), destul timp sa fie uitat micul 'detaliu' ;)

    RăspundețiȘtergere
  10. ok ca un compromis am putea spune ca revolutia "li s'a intamplat".

    sau daca doriti "au avut'o" - dar nu "au facut'o". ultimul verb il gasesc, totusi, putin cam tare:)

    RăspundețiȘtergere
  11. well, probabil k singura revolutie 'facuta' - si nu 'intimplata' - este aia franceza (dracu s-o ia!); vi se pare k aia romaneasca (cica tot 'revolutie') a fost 'facuta' - nu (tot) intmplata??

    RăspundețiȘtergere
  12. @als - aia a noastra, la fel, intamplata. coup d'etat.

    RăspundețiȘtergere
  13. gentlemen please, sa nu vulgarizam majestatea poetica a cuvantului Revolutie - tarandu'l prin noroaiele ignobile ale "politicii" indigene.

    presupun ca "rascoala" "facatura" "razvratire" ori "sculare" sunt termeni mai adecvati.

    RăspundețiȘtergere
  14. dupa cum se stie limba romana, in infinita ei capacitate de synthesa plastyka & tandra deriziune, a gasit cuvintul cel mai adecvat: 'lovilutie'

    propun sa-l folosim cu incredere

    RăspundețiȘtergere
  15. @als: ai vrut sa spui: levolutie. r-ul se inmoaie in l.

    RăspundețiȘtergere
  16. "o etude de amor" lov(ilutie)
    "iubire revolutionara" sau doar un titlu de roman

    RăspundețiȘtergere
  17. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...