în mod sigur pentru coerenţa lumii pe care o descrie - poarta către călătoriile spaţiale ale heechee-ilor, extratereştrii care au construit-o, folosit-o, care au plecat şi au lăsat-o aşa, spre uzufructul oamenilor.
dar cam atât, povestea eroului nu iese cu nimic în evidenţă, iar şedinţele lui psihanalitice cu un robot, în afară de amuzament, nu contează. nu ştiu dacă acest amuzament a fost în intenţia autorului să iasă aşa...
pentru că mie, cartea nu mi-a spus nimic. în spatele desenului din covor n-am citit nimic. nici o idee mai de doamne-ajută, nici un mesaj cât de cât "artistic". nici o meditaţie în genul lem sau strugaţki, herbert, bradbury.
povestea e doar suport pentru descrierea lumii porţii. descriere care reuşeşte, autorul fiind un maestru al detaliulu cosmologic:
povestea despre stelelele bătrâne care ne-au născut pe noi toţi, scuipând în spaţiu silicaţi şi carbonat de magneziu ca să ne formeze planetele, şi hidrocarburi care să ne formeze pe noi. vorbea despre stelelele neutronice care curbau gravitaţia în jurul lor... ne povestea despre găurile negre, care reprezentau locurile unde existaseră stele dense, detectabile acum numai prin faptul că înghiţeau totul din vecinătate, chiar şi lumina; ele nu se mulţumeau doar să curbeze gravitaţia, ci o înfăşurau în jurul lor ca o pătură. ne descria stele rarefiate ca aerul, nori imenşi de gaz strălucitor; vorbea despre protostelele din nebuloasa orion, care acum se desfăceau aidoma unor noduri stabile de gaz cald, care poate că peste un milion de ani aveau să devină sori. (p.342)
frederik pohl (foto), poarta, ed. nemira, buc., 2008, trad. (ca de obicei, faină) de mihai-dan pavelescu, 400 p.
blogul autorului aici. alte păreri - diferite - de aceasta: 1, 2, 3.
Pai cred ca a primit atatea premii pentru ca este considerata literatura sf ..
RăspundețiȘtergereAdica se observa cu usurinta ca stilul este mult mai diferit fata de alte romane din sfera sf-ului.
Se concentreaza mai mult asupra personajelor si a umanitatii acestora si mai putin asupra lucrurilor extraordinare.Desi sunt cateva idei inedite si pe aici.
Depinde si de gusturi probabil...
OK, nu ti-a placut (desi nu inteleg de ce?), dar chiar categoria "de citit pe buda"?...
RăspundețiȘtergerepai, kyo, tu il cam contrazici pe dl butuzea, care afirma ca, in afara de lumea aia - adica in afara de sf - n-a gasit nimic. si tu vii si ii spui de personaje, de umanitatea lor, de... pai hai sa ne intelegem: ori sint toate astea prin carte, ori nu sint.
RăspundețiȘtergerein fine. mie mi-a placut "poarta" tocmai pentru partea aia de dincolo de sf, adica de gadgeturi. mi-au placut peronajele, trairile lor, evolutia lor in timp... dar daca dragos nu le-a vazut, nu le-a vazut, asta e.
amimpresia ca dragos citeste sefeurile cam incruntat, cam pus pe gasit sefeul si de-aia nu mai vede restul. fii un pic mai relaxat, stimabile... fiindca nici nu stii ce pierzi, vorba unui contemporan.
@kyodnb - spui ca autorul se concentreaza mai mult asupra personajelor si a umanitatii acestora si mai putin asupra lucrurilor extraordinare. ba mie mi s-a parut din contra, ca personajele nu ies in evidenta, sunt prea comune. evident, fata de tipului eroului, specific sefe, personajele sunt anti-eroi.
RăspundețiȘtergere@Vlad P - tinand cont ca negoitescu a citit dama cu camelii pe buda, iar eu am inclus in aceasta categorie cioran, salinger, henry james etc., nu cred ca e ceva rau :)
@michael - eu asteptam ca pohl sa vrea sa "spuna" ceva, sub forma ideatica sau macar estetica. eu n-am vazut nimic, decat lumea portii cu ochii personajului principal. ceea ce spuneam eu despre lumi noi, scenarii sefe sau elemente specifice si pe care le caut in scrierile acestui gen sunt instrumente. in afara acestora, exista - literatura este arta - fondul.
ai mare dreptate, personajele, trairile lor, evolutia lor in timp - nu le-am vazut.
Sunt curios daca o sa stai pe buda si cu volumele 2 si 3 :))
RăspundețiȘtergere