motto:
nu faptele, ci opiniile despre fapte îi tulbură pe oameni.
laurence sterne
asist - şi nu doar eu - în undergroundul blogosferei la anumite comportamente din partea unor oameni îndeobşte cu educaţie intelectuală care, prin filtrul unor reguli discursiv-logice şi de bună-credinţă, ar putea arăta celorlalţi perspective şi înţelesuri noi, referitor la anumite subiecte de gen şi interes comun.
din păcate, resentimente adânci, aş putea îndrăzni să spun atavice, precum şi idiosincrazii personale, frustrări intime le parazitează creativitatea/originalitatea, acceptarea, oprindu-i chiar acolo unde ar trebui să meargă mai departe.
opinii ale unor oameni de cultură cu notorietate, gen pleşu, liiceanu, cărătrescu sunt spulberate dintr-o suflare făcându-se apel la persoana autorilor (argumentum ad personam) după raţionamentul "ştim noi ce-a făcut şi cum a ajuns aici/ e compromis/ e un boier al minţii etc., aşadar opinia lui este falsă/ nu merită."
poate e o formă paralizantă şi sterilă de corectitudine politică (autorul nu e marginal, ci notoriu, adică nu contează), însă este în mod sigur o formă de intoleranţă intelectuală maladivă. pe principiul acesta, nu ar trebui să mai citim goethe (ministrul lui karl august), knut hamsun şi heidegger (simpatii naziste), gide (stalinist), wittgenstein (îşi bătea elevii), tolstoi (sectant) etc.
discuţia intelectuală nu incumbă şi discuţia morală (pot fi puşcăriaşi sau păcătoşi de la care să înveţi enorm). să neglijezi apriori opinii care ar putea fertile, să vezi mai mult prejudecăţile tale decât opiniile diferite ale altora, să refuzi perspective noi pe motivul că mintea care le aduce şade într-un corp suspect mi se pare o atitudine infantilă şi chiar prostească.
multe astfel de comportamente ies la iveală, cum spuneam, în undergroundul blogosferei, şi poate şi din acest motiv, blogosfera are imaginea pe care o are - adică fie neglijabilă, fie proastă.
poza este de cristiano banti, galileo în faţa inchiziţiei romane, 1857
@Dragoş: Lăudabilă iniţiativa ta ambiţioasă! :)
RăspundețiȘtergereÎnainte să-mi spun părerea, aş vrea să mă asigur că înţeleg bine argumentul tău principal: ”discuţia intelectuală nu incumbă şi discuţia morală.”
Nu mi se pare că foloseşti bine verbul ”a incumba”. Vrei să spui că discuţia intelectuală şi discuţia morală ar trebui să se desfăşoare în planuri diferite? Mi se pare foarte greu de făcut o separaţie atît de netă.
Oricum, nu cred că ”dezbaterile” din blogosferă - şi din alte medii - sînt aşa cum sînt din cauză că interlocutorii nu fac distincţia de care zici tu. Cauza e mult mai banală - nu sînt respectate reguli de bază ale ”discuţiei intelectuale”, cum zici tu - de aici, proliferarea ”dialogurilor” bazate pe strategii de discreditare, mitocănie virilă, atacuri la persoană etc.
excelent comentariu, dragos c!
RăspundețiȘtergereprobl insa 'e complexa si are multe aspecte', k sa citez un cine-clasic in viata ;)
nu crek cei amintiti de tine sint atacati din motive de (a/i)moralitate - o data pt k nu e cazul, a doua pt k nu crek cei care-i ataca cred dspr ei insisi k sint usi de biserica, ar fi mai nebuni decit credem k sint ;P -, ci pt k, pur si simplu, 's-a dat drumul' la atacarea autoritatii sub TOATE formele! in spatiul virtual musteste o anarhie di granda - o data pt k mediul o permite, a 2-a pt k romanu tre sa se defuleze si el cumva...
cei care ataca autoritatile se simt si ei bine for a while: le-au 'tras-o' (lui base/plesu/pata/liiceanu/carta etc), deci se simt egalii lor.
e un fel de ersatz de status - jalnicutz, dar, cum se vede, larg impartasit.
in alta ordine de idei, pictura e de rembrandt, i guess? sper sa nu fie off-topic comentariul meu :D
RăspundețiȘtergerepoate ca lista cu oameni de cultura ar caata consistenta cu T.Vianu, G.Calinescu, Al.Rosetti. cultura romana, asa prapadita cum o vad unii, nu are la temelie d.v. si imprejurimile
RăspundețiȘtergerecalculatroaca suporta multe, asa ca se defuleaza si ei, trebuie pur si simplu sa-i toci marunt sau sa-i ignori, depinde cat timp si energie ai de investit
RăspundețiȘtergerecat despre problema relatiei dintre valoarea creatiei si moralitatea creatorului, important e sa nu cautam cu lupa in biografia lui, sa ne fi propus un scop onorabil, nu "tragerea in teapa"
eu ii citesc pe grass si kundera in continuare, nu m-au influentat dezvaluirile despre ei vreo secunda
ce ne facem insa cu unul ca marx, a carui opera este de fapt oglindirea unui caracter dubios?
subscriu 100% parerii lui pobby
RăspundețiȘtergereps constat insa k unii sint offtopic in continuare, vai...
marea problema cu acesti critici este ca nu prea citesc. dupa parerea mea, Liiceanu sau Plesu sau Cartarescu sunt criticabili, dar mai intai trebuie sa-i citesti ca sa afli ce anume trebuie sa critici. sunt admise si atacurile la persoana, daca se inscriu in zona de hermeneutica a suspiciunii. eu personal cred ca Liiceanu si Plesu si Cartarescu sunt cel mai mare bine pentru Romania si nu cel mai mare rau. mai ales opiniile lor politice sunt criticabile, iar eu le-am criticat. numai ca nu opiniile politice ii definesc in primul rand pe acesti oameni, ci faptele lor culturale, criticabile, dar neindoielnic valoroase. deci, sunt de acord cu tine, dar fara sa vad in cei trei autoritati (nu ma intereseaza asta), ci mai degraba niste copii mari, uneori cam razgaiati, de la care ai insa multe de invatat.
RăspundețiȘtergereCine este Caratrescu, by the way?
RăspundețiȘtergere"discuţia intelectuală nu incumbă şi discuţia morală"
RăspundețiȘtergereAsta e de fapt o reformulare a ideii care sta la baza eseului lui Plesu "Minima moralia" (genial, by the way).
Mai sunt si cazuri limita - studiile lui Antohi sunt unele citibile in continuare. Dar ceea ce il discrediteaza mult mai rau decat deconspirarea e dezvaluirea imposturii universitare. Aici s-a scris o gramada si nici nu se va termina probabil vreodata. Asta e un caz in care impostura morala se suprapune cu cea intelectuala.
@Vlad P.: Spune-mi si mie, te rog, de ce e acuzat S. Antohi de 'impostura universitara'.
RăspundețiȘtergere@Alexandru: s-a aflat ca nu si-a sustinut niciodata doctoratul, desi ocupa de 20 de ani functii care il presupuneau (rector, conducator de doctorate si masterate etc.). Si se semna cu titlul de doctor.
RăspundețiȘtergereSunt multe articole, uite unul dintre ele
http://www.observatorcultural.ro/Sorin-Antohi-intre-sferturi-de-adevar-si-jumatati-de-minciuna*articleID_16385-articles_details.html
@Vlad P. - Merci. Nu stiam. Cred ca articolele lui o sa-mi placa in continuare, totusi : )
RăspundețiȘtergeredomnul Antohi este dincolo de doctorat, in sensul ca este un om foarte bine pregatit. dupa stiinta mea, nici nae ionescu nu-si luase doctoratul. faptul ca se semna doctor e ok: el este doctor in mai multe materii, intr-un sens mai profund al cuvintului doctor.
RăspundețiȘtergere@Arthur Suciu: se tot spune la noi ca "poate sa sustina 10 doctorate" (Tismaneanu?). Citindu-i lucrarile, observ cu tristete ca astfel de afirmatii se bazeaza strict pe comparatia cu dezastrul academic de la noi (nu mi-a venit sa cred cand Zoe Petre il apara comparandu-l cu Mischie sau Vadim Tudor?!). Raportandu-l la standarde europene de top, nu cred ca se ridica prea sus (daca il citesti cu atentie vezi cum vorbeste degajat despre carti pe care nu le-a citit si pe care le citeaza cu apud).
RăspundețiȘtergereIar asta cu "poate" e o prostie. Daca tot ii era asa usor, de ce n-a facut-o? Daca ii displac rigorile academice, de ce a intrat in sistem si le-a impus si el asupra altora, conducand doctorate? Stii, si eu pot sa ma las de fumat. Inca n-am facut-o. Dar sigur ca pot. Si pot sa ii invat si pe altii cum sa se lase.