5 august 2009

pe strada mântuleasa

mărturisesc că nu sunt foarte familiar cu proza fantastică a lui mircea eliade, deşi romanele şi majoritatea operei ştiinţifice, da.

plimbarea de duminică pe mântuleasa m-a hotărât să citesc nuvela. per ansamblu, nimic excepţional, nici o plăcere estetică, nici o impresie cu care să rămân. pare scrisă în grabă, pare că autorul vrea să nu uite acum ce vrea să scrie în secunda următoare. nici personajele nu sunt construite cu grijă, ca să ai ce să spui despre ele după ce-nchizi cartea decât că sunt nişte oameni altfel, aruncaţi în lume, ce caută viaţa-n altă parte.

sunt multe hibe, şi ce-am spus eu mai sus e o critică din dragoste - eliade e un om pe care-l admir nemăsurat... aşa că voi scrie şi ce mi-a plăcut:

cel mai mult mi-a plăcut oana cea uriaşă, o adevărată zeiţă ce aleargă goală pe dealuri şi văi şi se-mpreunează cu ciobanii şi cu taurii - ca în măgarul de aur şi visul unei nopţi de vară. o imagine frumoasă, de legendă, când se roagă naturii să-i scoată ursitul în cale.

şi mi-a mai plăcut ideea lumii subterane a mântulesei (numele cică vine de la fostul proprietar al străzii, unul mântuleasa.) cu zecile de pivniţe ce ar da într-altă lume, asemenea celei a blajinilor, personaje ce se hrănesc cu pomana oamenilor. e o lume secretă, ştiută doar de aleşi.

a, şi încă ceva - povestea fără sfârşit a lui carmen sylva în care e vorba de-o fată nespus de frumoasă care umblă pe-un elefant alb, despre un templu vechi, de-undeva din India...

mircea eliade, la ţigănci, pe strada mântuleasa, ed humanitas, buc, 2004

6 comentarii:

  1. da, stiu ca post-ul este despre mantuleasa (nu am citit-o inca), insa coperta cartii pomeneste si de "la tiganci". imi amintesc cat de mult mi-a placut, ce impresie de magie a degajat povestirea si cat de fascinata am fost de ea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Domnisoara Cristina este si ea la fel de plina de magie ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. citeste si alte nuvele fantastice de eliade si o sa-ti schimbi cu siguranta parerea

    RăspundețiȘtergere
  4. subscriu parerii k eliade, daca mai rezista k prozator, rezista prin romane; prozele scurte sint mediocre - un fantastic de sec. 19 altoit pe o scriitura kitschoasa, senzationalist-patetica...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nuvela sau micul roman " Pe strada Mantuleasa " a fost scrisa într-un timp scurt, in 2 saptamâni , nicidecum nu a fost scrisa in graba, si a fost complet terminată abia dupa 12 ani. Nuvela a fost publicată in 1968 in Franța , când a avut loc revolutia din mai, care într-un fel a reinventat libertatea , iar unul dintre sloganurile din timpul revolutiei a fost " il est interdit d'interdir " . Nuvela aceasta este plină de simboluri si dacă ai avea timpul si rabdarea sa le descoperi ai judeca altfel opera.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @Anonim - am spus că PARE scrisă în grabă, iar amănuntele biografice nu cred că ar conta. faptul că e plină de simboluri nu exclude faptul că "nu e nimic excepţional, nici o plăcere estetică, nici o impresie cu care să rămân".

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...