evident, mai are o mamă, o soră, un tată vitreg și un prieten imaginar (leonardo - ați ghicit, de la davinci!). lucrurile nu-i ies întotdeauna cum vrea el - cui ne merg? - dar lucrurile ies bine. își trage chiar și gagică!
mie mi-a plăcut cartea - e un fel de „crimă și pedeapsă“ - dacă te simți superior și încalci regulile, e imposibil să nu faci rău celor din jur - faci rău și când nu le-ncalci! - și va trebui să plătești pentru asta. ceea ce i se întâmplă și lui rafe.
evident, multe poante, limbaj de generală, revolte contra lumii maturilor, a nașpeturilor de la școală și din familie. n-ai cum să nu-ndrăgești cartea, dacă ești școlar (în defavoarea lui jules verne, pe care, nu l-ai mai citi în veci).
ps. și e mult mai provocatoare decât jurnalul unui puști.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu