un interviu cu nicolae breban

orice-ar zice unii, măcar pentru Bunavestire - când l-am întâlnit, mi-a părut rău că nu i-am strâns mâna pentru romanul ăsta -, nicolae breban e un mare scriitor român.
un interviu savuros cu el a publicat ieri adevărul. la prima vedere, omul e super-cool, ce-i în gușă și-n căpușă, deși cam trage spuza pe turta lui. :)

nicolae breban, foto mediafax

spicuiesc câteva citate:

• eu n-am fost niciodată deştept, am fost doar inteligent, ceea ce în societăţile balcanice e periculos. e ca şi când ai umbla cu un pistol la tine.
• [m-au plăcut femeile] pentru că arătam bine şi eram bun la pat. nu ştiu cum ai să scrii treaba asta. dar să ştii că pentru un prozator aşa cum sunt eu, orgolios să fac construcţii mari epice, trebuie să posezi femeia.
• în anii ’58-’59, aveam un prieten, corector la gazeta literară, unul, nichita stănescu.
• mi-a plăcut Camil Petrescu, pe care l-am descoperit la o gagică la care mai mergeam eu. în noaptea în care am citit „Patul lui Procust“ parcă mă masturbam, era fantastică, un stil, o demenţă.
• au fost câţiva băieţi deştepţi în generaţia mea care au înţeles că nu poţi să scrii roman fără să te caci pe tine, cum ziceam noi. 
• îmi trebuie 30.000 de euro, nu poţi să mă-mprumuţi? 
• atunci când eram tânăr, arătam bine, îmi plăcea să am BMW la scară, să am câteva costume de haine, îmi plăceau femeile. dar n-am alergat după bani vreodată. țin minte că, după ce-a ieşit „Bunavestire“, în ’77, eram la athénée palace să beau un whisky cu marin preda. aveam 25 de lei, atât aveam. marin preda avea 10.000 de lei – umbla cu mulţi bani la el. am băut un whisky cu el, iar el a făcut semn să mai comandăm unul. „nu mai am bani“, îi zic. „cum adică? mâine îţi dau 200.000.“ Salariul mediu era 2.000. Adică 100 de salarii. nici atunci n-am cedat. n-aveam familie, n-aveam să duc grija nimănui. am avut noroc că, în ’74, lângă mine a apărut o fată, cristina. 
• o grămadă de scriitori s-au distrus, începând cu manolescu, până la groşan şi alţii. au părăsit literatura, unde aveau deja un nume, să facă bani. au rămas şi fără bani, şi fără operă. 
• cele mai frumoase pagini din „Bunavestire“ au fost scrise pe un capac de closet. 

întregul interviu aici.