azi noapte, scufundat în cântul 16 al ILIADEI în care patroclu îi căsăpește pe troieni, ca apoi să moară, luminau de afară fulgere și bubuiau tunete, de parcă zeus îmi însoțea imaginația luptei cu efecte scenice supranaturale.
n-am mai pățit de mult asta, poate din copilărie. catharzisul lecturii, combinat cu furtuna, să mă rupă într-atât de realitate.
Momentul meu favorit din Iliada: Ahile peste șanț, în cântul 18
RăspundețiȘtergereÎn acest moment, se ridică un fel de sublim atunci când Ahile stă deasupra șanțului și urlă de trei ori. Atena întinde egida și pune o flacără deasupra capului lui. Neînarmat, neprotejat, Ahile în acest punct pare chiar mai sublim decât mașinăria de ucis care va deveni în cânturile 20 și 21.