28 iunie 2025

cine a fost traducătoarea mary polihroniade-lăzărescu?

când am citit de două ori romanul pe aripile vântului, am fost intrigat de numele traducătoarei, mary polihroniade-lăzărescu. părea un nume străin, figurat pe o carte apărută pe vremea comunismului. 

acum, cu chat gpt, am aflat că la origine ea se numea marry cobb, era englezoaică, sosită cu părinţii la legația marii britanii din bucurești. s-a căsătorit cu un anume mihai polihroniade, dar de care ulterior a divorțat (iar el a fost ucis ca legionar la 33 ani). după divorț, ea l‑a cunoscut în cele din urmă pe constantin („costică”) lăzărescu, un avocat și un apropiat al lui george enescu. din cauza corespondenței cu muzicianul în exil, acesta a fost închis 15 ani. tot el a fost amic cu comuniștii ion gheorghe maurer și n.d. cocea.

după căsătoria cu lăzărescu, mary polihroniade-lăzărescu a făcut traduceri - printre care și pe aripile vântului - în casa socrilor săi din suraia, localitate din vrancea. deseori se întâlnea și îi descifra tainele limbii engleze distinsei fiice a pictorului octav băncilă, milka băncilă, o apreciată traducătoare la televiziunea națională. a fost și profesoara particulară de engleză a lui andrei pleșu.

a fost apropiată de florica cantacuzino (soția prințului, avocatului și liderului legionar alexandru cantacuzino), alice sturdza (nepoata nababului) sau de marchiza virgina da la rosa. 

a murit în 1969.

informațiile sunt luate din ziarul de vrancea.


 


mary polihroniade-lăzărescu (fotografie îmbunătățită cu ajutorul IA)


20 mai 2025

„sărutul“, ecranizarea „nerăbdării inimii“ a lui zweig

plin de nervi atunci când ecranizarea daneză - foarte bună! - a romanului "nerăbdarea inimii" de stefan zweig se termină altfel decât romanul! 

tocmai când eram fericit de coincidența care-a făcut să nimeresc pe cinemax această ecranizare după autorul în care sunt cufundat în ultima parioadă, zweig.

 


10 aprilie 2025

jurnal de lectură 5 („trei maeștri: balzac, dickens, dostoievski“ de stefan zweig)

interesant cum se scriau biografiile la început de secol 20: pline de patimă, total subiective, fără bibliografie sau note de subsol. doar comentarii proprii asupra autorilor și operelor lor. autorul nu se teme să exagereze sau să comită câteva ipoteze false și, pe baza culturii pe care o posedă face paralelisme uimitoare.

1. observ admirația lui zweig față de puterea pe care o manifestă dostoievski față de greutățile vieții - epilepsia, ocna, dificultățile materiale - pe care le transformă în oportunități. îl compară contradictoriu cu oscar wilde care a ieșit înfrânt din pușcărie și nu s-a mai ridicat. 

2. mă uimește descrierea stării paradisiace / mistice pe care o încearcă epilepticul, sunt curios de unde știe zweig asta - dar e un element esențial pentru explicarea genialității autorului rus, de unde izvorăște și dualismul său (starea de beatitudine e urmată de cea de cădere) descris în dublul, însemnări din subterană sau la anumite personaje. 



25 martie 2025

Roma lui Cicero

Citind frumoasa carte scrisă acum un secol de Gaston Boissier, Cicero și prietenii săi (frumos tradusă de Nicolae Steinhardt), am aflat despre credința oarbă a politicienilor republicani (printre care și Cicero) în idealul republicii și despre orbirea lor față de decăderea reală a acesteia. 

Găsesc apoi în Suetonius reformele reale pe care le începuse Cezar în societate, dar care pentru ucigașii săi se pare că nu contau prea mult - contau doar idealul și nu nevoile realității. Sunt uimit chiar de Cicero, om politic inteligent, dar orb și el la decăderea republicii: se pare că doreau o republică slabă, inclusiv un război civil, dar o totuși o republică și nu un tiran (chiar dacă tiranul era unul viteaz și inteligent). 

Am reluat serialul Roma (HBO) de acum 10 ani și m-am cufundat din nou în epoca aceea care, împreună cu cea a lui Augustus, probabil c-a fost cea mai strălucitoare.




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...