22 octombrie 2009

colette, patapievici şi noi, barbarii

am descoperit aici un articol de-al lui horia-roman patapievici, via cinesseur, din idei în dialog (libertate). îmi place patapievici, mi-au plăcut cărţile lui, însă de la omul recent încoace, nu-mi place că se repetă. orice opinie culturală e analizată sub ochelarii de cal ai antitezelor lumea veche/bună - lumea nouă/rea.
în cazul de faţă, mi-ar fi plăcut ca autorul să se fi oprit la interpretarea cărţii colettei, chéri. sau la impresiile asupra filmului lui frears. dar nu.

bazându-se pe părerea actriţei michelle pfeiffer despre roman - care e actriţă, şi nu intelectuală rafinată - patapievici o ia drept exponentă a unei ideologii progresiste, a "omului mediu cultivat de azi". astfel, el ajunge la aceeaşi concluzie ca în omul recent şi ca într-un alt articol comentat de mine aici, că omul contemporan tehnicist / progresist / superficial / spectacular a decăzut din acea profunzime metafizică caracteristică secolelor trecute. iar în încheiere, ia un exemplu din cartea lui baricco - comentată şi ea tot aici - calchiind afirmaţia acestuia astfel: "acolo unde înainte se căuta un răspuns, acum nici măcar nu mai există întrebarea".

cum spuneam, aş fi citit cu plăcere părerea lui patapievici despre filmul lui frears şi despre romanul colettei. dar nu, patapievici, ca un vechi filozof obsedat de conceptele sale, îşi plasează impresiile în teoria sa obstinantă. astfel, mi se pare o eroare exemplul michellei pfieffer ca exponentă a omului cultivat. chiar dacă afirmă că n-a înţeles personajul lea, ea a trebuit să-l interpreteze conform viziunii regizorale, nu conform viziunii ei. de asemenea, personajele cărţii colettei nu mi s-au părut foarte profunde, măcinate, cum spune patapievici, de eşecuri metafizice, ci personaje dramatice, din cauza/datorită dragostei venite fără veste şi fără voia lor. colette face psihologie, dar totuşi nu e proust, nici măcar paul bourget.

cât priveşte cartea lui baricco, patapievici a neglijat soluţia scriitorului italian: în barbarie, trebuie nu să opunem lucrurile vechi la care ţinem (noţiuni "tari" ca suflet, profunzime etc.), ci să le integrăm. frears o face, ecranizând romanul.
cu modestie, şi eu o fac, scriind acestea pe blog.

37 de comentarii:

  1. d'accord. n'am citit cartea lui baricco dar cred ca "secretul" omului pre-postmodern [as zice pre-recent, dar tezele lui patap mi se par prea subtiri + bombastice ca sa merite citate] nu era neaparat "profunzimea metafizica" ci maniera degajata, naturala, cu care imbina metafizica respectiva cu lejeritatea existentiala. felul cum alterna [fara contradictii interne] vizitele la biserica si bordel. noi l'am pierdut pe casanova in aceeasi masura in care l'am pierdut pe pascal [si probabil cele 2 pierderi sunt corelate].

    [kundera de ex trateaza impecabil teza asta, cand afirma ca liaisons dangereuses e cartea lui fav]

    RăspundețiȘtergere
  2. djerzinski aka cinesseur22 octombrie 2009, 19:35

    adevarul e ca suna tare bine felul in care ai botezat numele revistei (idei in libertate), desi numele dat de parintii ei e idei in dialog. am vrut sa se consemneze, that's all :)

    RăspundețiȘtergere
  3. deci:
    1 'omul pre-postmodern' e o sintagma prea vaga, vrea sa spuna totul & nu spune mai nimic. CARE 'om'? cel din sec. 19, 18, 17?? cel din 18 nu mai semana cu cel din 17, iar cel din 19 deja nu mai era cel din 18...
    2 teza lui patapievici este la fel de 'subtire' k a oricarei carti-manifest & la fel de 'bombastica' precum a oricarui pamflet; si paleologu zicea dspr cioran k e 'subtire', iar 'bombasticismul' facea tot farmecul lui joseph de maistre. mie 'omul recent' mi se pare cea mai spectaculoasa idee lansata (cel putin) in cultura romaneasca in ultimii 50 de ani
    3 metafizica alterna cu lejeritatea, dar nu neaparat in acelasi individ ;) libertinii sec. 18 au pregatit, totusi, revolutia franceza...

    RăspundețiȘtergere
  4. ok dar suntem pe terenu generalitatilor maxime, postul vorbeste de chestii gen "barbarie" "metafizica" etc.

    [and theres nothin wrong with that, generalitatile sunt chiar ok din cand in cand]

    ce'am vrut sa zic [si e o teza f veche as u know] e ca exista un raport, complex dar strans, intre extremele metafizica/superficiala, mistica/erotica etc. ok, extremele se intalneau rar in acelasi individ [desi...] dar lumile pre-moderne [e mai ok formula asta? e totusi mai inexacta...] erau suficient de "inchise" pt ca diferitele extreme sa se cunoasca/raporteze una la alta [in loc sa se ignore, cam cum e tendinta actuala].

    hm e prea mult de vb [as u know]. referitor la patap, ok, nu m'ar fi deranjat bombastica - daca era una sofisticata. dar, la dracu, sa vii - la cateva decenii de la cartile lui debord si baudrillard - doar cu teze cam prafuite gen ortega&spengler... bibliografia [imensa] a Omului Recent aproape nu include principalii autori contemp... am avut un feeling de jena citind cartea aia. really n'am inteles niciodata atasamentul tau fata de patap [&co]. dar in fine.

    RăspundețiȘtergere
  5. nu vad care e probl: 'omul recent' e un eseu, nu un studiu academic. faptul k nu i-a citat pe debord & baudrillard este probabil un statement - desi, dk ma-ntrebi pe mine, d&b consoneaza perfect cu teza 'omului recent'! -, dar orice autor are libertatea de a face referiri la cine vrea el...
    din ac pdv, pata este cit se poate de postmodern (nici n-ar putea sa fie altfel!), caci nu poate fi decit po-mo 'patchwork'-ul = a alege FIX ce ti se potriveste, fara grija sau 'datoria' bibliografiei obligatorii.

    (in locul lui, eu nici n-as fi pus bibliografie la cartea aia; ce, cartile lui cioran aveau bibliografie?!)

    RăspundețiȘtergere
  6. ma rog, era liber sa aiba sau nu bibliografie, sa citeze pe cine doreste... problema [din pctul meu de vedere] e ca el nu dirijeaza o critica filozofic postmoderna la adresa societatii po-mo [decat la modul superficial, stilistic] - ci o critica moderna.

    imposibil de rezumat intr'o fraza diferenta intre modernitate si po-mo, dar hai sa zicem ca sta mai ales in raportul cu Nihilismul: po-mo accepta lipsa fundamentala de sens, imposibilitatea ontologiei, existenta integral sub semnul Istoriei, inexistenta subiectului et tout ca. abia APOI [eventual] alege sa build smth, dar acceptand ca orice constructie e "in aer" [e un demers de vointa, sau creativitate - dar fara "radacini" rationale metafizice onto etc].

    n'am absolut deloc senzatia ca patap critica societatea actuala dintr'un avanpost de genu asta. au contraire.

    RăspundețiȘtergere
  7. nu ma refeream la CONTINUTUL demersului sau - care e categoric modern; un 'modern tulburat', cum el insusi a spus-o -, ci la FORMA (fatalmente po-mo) pe care o ia acest demers...

    k sa fac o analogie: cineva care ar avea ingenuitatea de a scrie 'roman clasic', astazi, ar face - inevitabil - postmodernism fara s-o stie, precum monsieur jourdain proza ;P

    RăspundețiȘtergere
  8. pierre menard :)

    apropos de jourdain - cam subtirel filmu ala de acu 2 ani...

    RăspundețiȘtergere
  9. mai, mai dar ce v-ati incins... pai dupa omul recent, am inceput sa citesc in draci teorie politica conservatoare si liberala etc - macar asta e ceva - apropo de bibliografie. care si mie mi s-a parut insuficienta, macar la zi sa fi fost. oricum , omul recent e fascinanta, macar ca te provoaca sa nu fii de acord cu ea (eu, mai ales la discursul religios, cu imparatia sfantului duh).
    dar sa o tii totusi cu aceeasi teoprie pe care sa o aplici peste tot, mi se pare deloc postmodern, ba chiar inchistare medievala :).

    RăspundețiȘtergere
  10. dc, dragos c?
    in postmodernism, anything goes... poti fi (inclusiv) 'medieval' - cu ghilimelele de rigoare ;P

    RăspundețiȘtergere
  11. @als - pa daca in postmodernism anything goes, atunci pa, pa, postmodernism! prefer sa ma opresc la modernism, whatever that means. so, po-mo sucks!

    RăspundețiȘtergere
  12. o observatie totusi: postmodernismu poate fi, stilistic, o aparare eficienta - dar nu prea cred ca reuseste sa apere fraze pretentioase, umflate [si deloc ironice] gen:

    "zvarliti nebuneste in centrifuga caderii, de'acum simtim cu totii cum ne prabusim, indefinit contrasi si absorbiti in infinitul finitudinii." [p 16]

    RăspundețiȘtergere
  13. manierismul (literar) e plin de asemenea 'fraze pre(ten)tioase', e o formula k oricare alta - take it or leave it; iar ironia nu e obligatorie, ce 'ironie' e la dostoievski?? (in general, la autorii 'mesianici'...)

    RăspundețiȘtergere
  14. hm se pare ca e vba de pcte de vedere opuse: tu preferi sa importi - in domeniul literar - relativismul cu care ideologia postmoderna trateaza chestii filozofice "fundamentale". in ce ma priveste prefer sa conserv - pt jocul literar - reguli destul de stricte, no-po-mo. presupun ca ambele's pozitii legitime, habar n'am.

    ps: i piss on dostoievski [daca'mi permiteti, messieurs] :)

    RăspundețiȘtergere
  15. No, we dont. Nici noi facem chiar aşa de mult pipi pe Nietzche. Ne mai gîndim...

    RăspundețiȘtergere
  16. time to think z over. we have to ACT cherie! :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Prostii. Toţi bipezii acţionează, boring.

    RăspundețiȘtergere
  18. come on! omul recent este - inainte de a fi bombastica, pretentioasa, samd - semidocta. e drept ca in stil postmodern, adica dropping lots and lots of names and ideas. dar daca stai sa urmaresti argumentele, e plin de nonsequitururi. iar daca urmaresti Ideile Mari, sunt chestii care s-au spus in fel si chip in ultimii 50 de ani, si inca in mai toate traditiile gandirii occidentale recente

    e un fel de shogun al eseisticii romane. multe nume. prinde la imberbi. si groasa

    RăspundețiȘtergere
  19. nu zau?!
    MIE mi se pare - cum spuneam - cea mai potenta idee aparuta in cultura ro in ultimii 50 de ani... si NU sint 'imberb'! ;P

    ps genul asta de 'critica', genul 'aruncat in fuga' din virful buzelor, nu ma impresioneaza

    RăspundețiȘtergere
  20. nici pe mine genul asta de aparare, aruncata din varful buzelor, in fuga. encomiasme made in als se produc la fel de usor ca opusul lor made in zamboni. so... sorry, n-am ce-i face. ar lua prea mult spatiu si timp sa produc ceva convingator si n-am nici una, nici cealalta, nici chef.

    RăspundețiȘtergere
  21. nici eu. pt k, intre 'zamboni' & als, lumea stie pe ce mina sa mearga... (asta se numeste 'argumentul de autoritate', btw! ;P )

    RăspundețiȘtergere
  22. Am urmărit toată discuţia dv... Sterilă, cu miză subţire. Nu a meritat aplombul. :) Îmbucurător e păstrarea tonului decent. Rar, pe net.

    RăspundețiȘtergere
  23. @Cristian SÎRB - da, s-a dus vremea discutiilor "bune" cu atacuri la persoana, cand stergeam comentariile...

    RăspundețiȘtergere
  24. ador sterilitatea & nu-mi plac DECIT lucrurile 'subtiri'! iar astazi, mai mult k oricind, e nevoie de 'aplomb' pt a le sustine ;P

    analiza pe care hrp o face filmului lui frears este - evident - pro domo, dar asta nu-l impiedica sa ajunga la unele distinctii f fine, KIAR de 'critic de film', intre 'cheri' & 'dangerous liaisons' (vezi analiza raportului intre decor & personaj...)

    probl e k nu se poate discuta 'la rece' dspr pata pt k apar, invariabil & inevitabil, soriniadamimatei care-l acuza ba de una, ba de alta, nemaivazind padurea din cauza copaceilor.
    am vrut doar sa se stie k, pt mine, 'omul recent' e o carte mare - ceea ce nu inseamna 'perfecta'! este mare prin anvergura, eruditie, lipsa complexului provincial etc.

    RăspundețiȘtergere
  25. @als - 'omul recent e o carte mare prin anvergura, eruditie, lipsa complexului provincial etc. cu asta sunt de acord! :)

    RăspundețiȘtergere
  26. > lipsa complexului provincial

    chestia asta nu mi se pare deloc evidenta, si probabil ar merita disecata... dar, ok, altadata [ca threadu asta s'a intins prea mult].

    RăspundețiȘtergere
  27. @strelnikov - pacat ca atunci cand a aparut omul recent, nu erau bloguri... asa c-ar merita o recitire si o discutie ulterioara pe margine. un redivivus. si in ce masura mai e cartea asta actuala...

    RăspundețiȘtergere
  28. well do it, monsieur :)

    peste vreo luna - why not?

    RăspundețiȘtergere
  29. era doar o idee... dar de ce nu? o luna, doua...

    RăspundețiȘtergere
  30. pai da, 'lipsa complexului provincial' - asa, k la eliade... sau hasdeu... odobescu... ;P

    RăspundețiȘtergere
  31. si eu sunt siderat... auzi, odobescu!

    RăspundețiȘtergere
  32. a, pai si pentru mine omul recent e o carte mare. prea mare, chiar, pentru continut. una peste alta, prefer sorin adam matei - scurt, la obiect, fara pretentii, fara merite deosebite, fara enormitati, fara gafe majore

    RăspundețiȘtergere
  33. 'fara enormitati', 'fara gafe majore' = 'boierii mintii'?!?
    yeah right :)

    am desfiintat deja aceasta carte in dilema (cronica reluata in 'dietetica lui robinson', 2006): de la improprietati lexicale la faptul k autorul nu-si respecta nici macar programul anuntat, nimic nu ne este crutat...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...