25 ianuarie 2010

revolta maselor

luând ca punct de plecare secolul xix - secol al plenitudinii - ca impuls determinant pentru stadiul civilizaţiei umane actuale (1926 - 1930), filozoful spaniol ortega y gasset denunţă ivirea, ca simptom al creşterii alarmante a populaţiei europene - din 1800 până în 1914 de 2,5 ori - a "omului-masă".

el reprezintă concretizarea idealului de om pe care umanismul european şi l-a dorit, adică un om beneficiar a ceea ce autorul numeşte creşterea treptată, firească a nivelului istoric, adică a nivelului de viaţă. nivelul ridicat la care a ajuns astăzi prin democraţia liberală şi prin tehnică a avut însă şi repercusiuni negative asupra acestui om "modern", şi anume o auto-suficienţă, născută din satisfacţia mediocrităţii, lipsa oricărei exigenţe, ermetism şi nesupunere.

societatea umană este, după ortega y gasset, prin esenţa ei aristocratică, elitistă. iar această minoritate creatoare s-a lăsat acum substituită de către mulţime în preluarea frâielor valorice care au stat la temelia progresului; acum ansamblul posibilităţilor vitale care odinioară constituia apnajul minorităţii dominante aparţine acum omului mediu. dar acesta din urmă, din păcate, nu le fructifică, ci se răsfaţă pur şi simplu cu ele; în caz de nevoie, cheamă statul să-l ajute; are loc o "hiperdemocraţie" - masa ăşi impune, cu putere de lege, toate cerinţele prin intermediul presiunilor de orice fel, chiar prin violenţă.

deşi omul actual simte că viaţa sa este mai plină decât oricare alta din trecut sau, viceversa, că întregul trecut s-a îngustat în raport cu umanitatea actuală (p.64), el şi-a pierdut ţelurile, gratitudinile. trăim într-o vreme care se simte fantastic de capabilă să împlinească, dar nu ştie ce să împlinească (p.71). omul-masă trăieşte în inerţia unor valori pre-constituite, a unui statu-quo fără viitor, în derivă. - nu se construieşte nimic, cu toate că posibilităţile şi puterea sunt enorme. (p.76)

soluţia lui ortega y gasset este fără apel: occidentul trebuie iar să comande, ca şi până acum; şi cum a comanda presupune predominanţa unei opinii, a unui spirit (p.150), spaniolul propune ca opinie predominantă naţiunea europeană, idee ce va atrage cu sine o nouă morală, atâta vreme cât morala înseamnă un sentiment de supunere, conştiinţa de a slujişi de a avea o îndatorire.

eu zic că e nevoie de mai mult, dar în fine. trec la câteva citate:
- viaţa este în orice clipă şi înainte de orice conştiinţa a ceea ce ne este posibil (p.68)
- circumstanţa şi decizia sunt cele două elemente esenţiale din care se compune viaţa (p.74)
- omul-masă înseamnă:
  • facilitate şi siguranţă economică
  • confort şi ordine publică
  • dispariţia barierelor sociale
- trăsăturile psihologice ale omului-masă:
  • apetituri subiective
  • libera expansiune a dorinţelor sale vitale
  • ingratitudinea funciară faţă de tot ceea ce i-a făcut posibilă înlesnirea existenţei
- america - paradisul maselor (p.137)
- naţiunea - necesitatea funciară a unui program, a unui "viitor", a unei voinţe comune.

josé ortega y gasset, revolta maselor, editura humanitas, bucureşti, 1994, traducere de coman lupu, 245 pagini
coperta de ioana dragomirescu mardare

12 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  2. ce trist k nu comenteaza nimeni la cartea asta!

    2 ipoteze:

    1 fie n-a citit-o nimeni in afara de dragos
    2 fie 'falanga dura' care sustine k democratizarea/internetul din apus/fericire ne-a adus boicoteaza cu bunastiinta cartea...

    or, ortega IS the man = a true visionary!

    RăspundețiȘtergere
  3. @als - scuze, a trebuit sa modific. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Revolta maselor a fost o carte-obsesie, pentru ca mi se tot povestea despre ea si nu reuseam sa o gasesc. Si nu, nu vroiam sa o citesc la biblioteca, trebuia sa o am si sa o citesc in ritmul meu.

    Am gasit-o pana la urma si a fost o revelatie, dar pe alocuri si o carte infricosatoare. Mult prea reala. Mult prea cruda. Mi se pare cel mai bun pas pentru descoperirea lui Ortega. Sigur, in lipsa ei mi-e la fel de draga Studii despre iubire, o mica bijuterie.

    RăspundețiȘtergere
  5. @Cinabru - si eu am citit-o tot din auzite, mi-a placut si titlul. si am gasit chestii faine aici, o perspectiva cantitativa/filozofica a omului contemporan...
    studii despre iubire insa, mi s-a parut slaba rau!

    RăspundețiȘtergere
  6. "omului-masă".

    el reprezintă concretizarea idealului de om pe care umanismul european şi l-a dorit


    adica umanismul european a definit un ideal de om pe care la atingere il detesta? Il denunta?

    Nu zic ca este surprinzatoare atitudinea sau ca nu este foarte umanista pentru ca este, este si argheziana "cata vreme n-a venit/ m-am uitat cu dor in zare/ orele si-au impletit/ firul lor cu firul mare/ /dar acum c-o vad venind/ pe cararea solitara/ ma cuprinde asa un jind/ si-as voi sa mi se para"...
    dar zic ca in bresa creata, in fisura, isi poate face loc o lectie de baza de-a dujmanului (ala cu paradisul maselor) "no should have/ could have/ would have"
    pe care bineinteles ca umanismul european ar ignora-o sau ura-o imbufnat pentru ca vine din disjuncta lume a economicului care n-are sau daca are n-ar trebui sa aibe, este de deplans ca are pretentii si influenta in social

    adica il est bien ortega y gasset dara tristetile umanismul european sunt incurabile

    RăspundețiȘtergere
  7. Vai, n-am comentat eu la cartea lui y Gasset? Imi pare foarte rau, am citit-o cu mare incintare acum o mie de ani. Sigur ca pe vremea aceea ma pasiona si Nietzsche. Insa inca de atunci m-a bintuit nelinistea ca nu e adevarat, ca omuletii de noi tinjim sa redevenim monadele lui Leibnitz. O fi, n-o fi...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Rodicutza - daca vrei sa spui ca in ceea ce priveste istoria, intentia buna se transforma in rezultat rau, cred ca e un "blestem". si asta cred de cand am aflat ca omul este rau de la natura, iar polizarea acestui rau cu intentii bune este intotdeauna insuficienta. mai ales ca educatia morala niciodata nu va fi perfecta.

    @biancas - da, si eu tot cu nietzsche am citit-o prima oara. la mine, nelinistea persista pe undeva prin adancuri, ascunsa de optimismul meu nativ :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Măi, Dragoş, scuză-mă pentru că sunt off-topic, unde e omul rău de la natură? Ţi se pare rău că vrem să stăm cu burta în sus şi să trecem prin viaţă ca nişte umbre? Ţi se pare rău că te naşti de unul singur şi mori la fel, cu toată iubirea posibilă şi imposibilă? Asta nu e natură, mon cher, e cultură. Eu, ca şi majoritatea dintre noi, cred, m-am născut perfectă de la natură. Nu mai pune pe seama naturii faptul că nouă ne e greu cu noi înşine.

    RăspundețiȘtergere
  10. Dragos mie rezumatul tau mi-a deschis ochii cumva. Eu am citit revolta maselor naiv, luand lucrurile la “face value”, sau ca un “barbar” (dupa cum descrie OyG technologul) iar acum dupa ani - ani si de riduri si de scoala, m-a frapat deodata comicul situatiei din descrierea ta, comicul “ontologicului centaur” care reclama un job si nu oricare: postul de conducator necontestat, conducator a perpetuite, in baza unei ratari majore si a (strutzo-candidei folosinte a) dublei masuri. Spune ca nu e comic! Dubla masura in sensul in care nu este ok pt mase sa faca numai ce vor (sa stea in zona lor de confort si sa se anime numai pt ce le produce satisfactie) dar este ok pentru mine ca filozof sau top notch umanist sa fac numai ce vreau, sa stau in zona mea de confort sa fac numai ce imi produce satisfactie: dirijatul maselor, truda spiritului in a sorta si asorta idei si idealuri etc. Aaa, nu’sh cum se face ca pentru telectuali a sta in zonal lor de confort se cheama a se supune, a sluji si a asuma o indatorire… a fi eroic chiar!

    Si pe scurt ;> cred ca ce incercam sa spun este ca intrucat Revolta maselor este scrisa din turnul de fildes si perspectiva aferenta, trebuie procedat cu grija si considerat ca atare: a parere unilaterala.

    Pe de o parte pentru ca uite la ce comedie a dus, a dus la denuntarea unui ideal care vazut la fata repugna. Ce fel de ideal e ala?!! Inseamna ca fie am facut a lousy job daca jobul meu era sa definesc idealul sau nu l-am facut prost, l-am facut cat am putut eu de bine dar atunci cat pot eu de bine este alarmant de putin, este chiar de nefolosit…

    Iar pe de alta parte, faptul ca "omul masa" dezamageste este, daca chiar vrem sa ne asuman responsabilitatea educarii lui, o ratare personala. A respectivului umanist top notch conducator care nu reuseste sa duca turma mai departe de unde i-a lasat-o tehnologul (“barbarul”, “un barbar hyper intelligent dar un barbar” zice y Gasset, care tehnologul, inginerul, y Gasset este de accord ca si-a facut dattoria trasata de umanismul european).

    E destul de elementar a la fin:
    Nu poti sa iti arogi dreptul a perpetuite de a educa moral masele si daca iese bine e meritul tau si daca iese prost e vina lor…

    RăspundețiȘtergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...