există anumite cărţi care nu sunt calificate drept mari capodopere, care nu răvăşesc istoria literaturii cu viziunea lor, care nu dospesc de valoare. dar pe care le citeşti cu aşa plăcere, sunt povestite cu un aşa har, că nu le uiţi prea curând. iar dacă cineva te întreabă ce să citească, te grăbeşti să le scoţi pe buze.
aşa şi cu cartea asta. autobiografică, e vorba de dragostea maternă, cum un fiu unic este crescut numai de mamă şi care fiu doreşte s-o răsplătească cu ce-are el mai bun, inclusiv dedicându-i această carte. ideea principală a cărţii este că dacă mama nu are un bărbat cu care să-şi împartă dragostea şi-o revarsă asupra fiului ei pe toată, acesta îşi va rămâne de însetat de orice dragoste viitoare: cu dragostea de mamă, viaţa îţi face în zori o făgăduială pe care nu şi-o ţine niciodată. după aceea eşti silit să te mulţumeşti cu hrană rece până la sfârşitul zilelor. după asta, ori de câte ori o femeie te ia în braţe şi te strânge la pieptul ei, nu-s decât condoleanţe. (p.34)
sursa foto |
cum spuneam, o carte citită - şi descoperită - cu foarte mare plăcere.
nimeni nu mă va determina vreodată să văd în comportarea sexuală a fiinţelor criteriul binelui şi al răului. confruntate cu aberaţiile intelectuale, ştiinţifice, ideologice ale secolului nostru, toate aberaţiile sexualităţii trezesc în sufletul meu cele mai gingaşe scuze. în comparaţie cu pervertirea sufletului, a spiritului şi a idealului la care se dedau aceşti trădători ai speciei umane, elucubraţiile noastre sexuale, venale sau nu, incestuoase sau nu, capătă, cu privire la cele trei umile sfinctere de care dispune anatomia noastră, întreaga nevinovăţie îngerească a unui zâmbet de copil. (p.77)
romain gary, prima dragoste, ultima dragoste, editura rao, bucureşti, 2007, traducere de marcel aderca, 378 pagini
Cand l-am citit prima data pe Romain Gary cu "Ai toata viata inainte", am ramas placut impresionat de umorul foarte destins si de un tip de fluiditate a textului pe care n-o mai gasisem in forma aia in nicio carte. Citind apoi si "Clar de femeie", i-am gasit si un alt mod de expresie, mult diferit de ceea ce gasisem in prima carte. Nu mi s-a parut a fi deloc un scriitor de ignorat. Vazand apoi ca cei de la Rao il publica in colectia Opere XX (alaturi de scriitori precum Camus, Woolf, Kafka, Sartre) m-am cam lamurit pe deplin in ce priveste asteptarile de la acest nume.
RăspundețiȘtergeren-am citit nimic de gary, dar acum 2 zile - la miradouro santa luzia - am vazut o tinara belgianca citind 'adieu gary cooper' de acelasi romain gary ;)
RăspundețiȘtergereM-a impresionat fotografia lui Romain Gary la tinerete, alaturi de mama sa. N-o stiam. Comparind-o cu poza lui Gary la senectute (probabil facuta nu cu mult inainte de sinucidere), se constata ca e aproape neschimbat. Aceiasi ochi mari si tandru-mirati de tainele vietii.
RăspundețiȘtergere"La promesse de l'aube" e o capodopera indiscutabila a lui Gary. Mi-a parut rau ca a tradus-o altcineva mai devreme, as fi tradus-o eu cu mare placere. Asa mi-a ramas "La vie devant soi", care nu e cu nimic mai prejos (ba din contra).
L-am citit pe Gary in franceza, La vie devant soi, carte care mi-a placut extraordinar de mult. Apoi am citit mai multe si despre autor, care a devenit celebru si cu numele lui, si sub pseudonim (Romain Gary/ Emile Ajar)
RăspundețiȘtergere