 |
emil brumaru
opere, 2 (submarinul erotic)
editura polirom, iași, 2009472 de pagini legate coperta de radu răileanu |
o mișcare bună a celor de la polirom să promoveze cartea cu poezii porno ale lui emil brumaru (volumul 2 al ediției de lux de opere) la 30 de lei. în vreme ce doar un volum din ea, separat, costă 25 (cel de la editura trei, "povestea boiernașului..."), avem aici cinci volume, inclusiv sonetele din "infernala comedie" (e-adevărat, fără ilustrațiile lui șerban foarță de la brumar).
enfin, dacă n-ați citit brumaru, citiți-i măcar poeziile porno (pudicii le numesc erotice), și nu doar că veți citi și savura cât de bine sună căcatul, pizda, lindicul și pula într-un sonet, dar chiar vă veți delecta cu o viziune jucăuș-nostalgică a amorului.
în curul tău căcatul stă moale și gălbui,
beșica-ți este plină de al urinei ud,
dar ochii, nori în gene, sunt ca ai nimănui,
urechile, sub bucle, muzici cerești aud.
ți-e pizda puturoasă ca o scrumbie rea,
lindicul ți se zbate întruna, scurt și gros,
dar sufletul tău palid culcat e o lalea
în dup-amiaza blondă pe o mătasă roz.
și-n gură-ți putrezește sperma ce-ai supt-o ieri
și între sâni de-asemeni de spermă ești pătată,
dar tu, cea mai moțată și zână-ntre muieri,
pășești prin praful lumii ca de-un zefir purtată.
și-n degete ții varga minunilor din rai
deși ți-e gândul numai la pulele de cai!
(sonetul 14, p.118)
pe stilul amorului trubaduresc, brumaru imaginează alinturi poetice mozolind cuverturi, mătăsuri grele, milaneze, franjuri, broderii, pe care le simți recuzită obligatorie trupului femeiesc, accesorii ale cărnii uneori obosite, lăsate, împuțite, dar întotdeauna excitante. mirosuri și texturi, așa e erosul trecut și prezent al lui brumaru.
erai nesimțit de frumoasă!
aveai căptușeli de mătasă
pe-acolo pe unde nu-i voie
să umbli decât la nevoie
cu mâinile, ba chiar cu gura,
în clipele date de-a dura
de îngeri ce-și lasă scriptura
și-o iau halandala prin lume,
cu numbul și-aripile-n spume,
când muști dintr-o pară zemoasă.
erai nesimțit de frumoasă...
(cântec naiv, p.209)
și, în fine, o poezie favorită, cu lolite, sonet școlăresc:
elevele se duc la școală,
își pun chiloții în penar
și-apoi pe săli pizduța goală
și-o plimbă-n recreații mari.
și cad când trece-un diriginte,
ca el să le miroase-n cur
și să le fută fără minte,
dacă nu-i numeni primprejur.
sau măcar dânsele să-l sugă
îngenuncheate pe ciment
în cea mai delicioasă rugă,
pe capul pulei plimbând lent
buzele groase, limba-n floare,
până când sună de intrare... (p.242)
