dreapta intelectualilor

ce-i uneşte pe intelectualii români ce se declară de dreapta?
apropo de un volum de cristian pătrăşconiu

1. ura faţă de comunism, luat ca regim politic dictatorial, şi condamnarea acestuia în bloc, fără vreo nuanţare doctrinară - deşi puterea politică românească stă (încă) în mâinile unei plutocraţii neo-comuniste.

2. opoziţia şi aversiunea faţă de regimul politic neo-comunist al lui ion iliescu şi simpatia (declarată sau nu) faţă de traian băsescu la alegerile din 2004.

3. cultivarea valorilor umaniste occidentale.

4. atracţia faţă de polul de putere alcătuit de intelectuali notorii legitimaţi social (civil) ca andrei pleşu, horia-roman patapievici, vladimir tismăneanu, gabriel liiceanu - autodeclaraţi ca dreapta -, dintre care doar gabriel liiceanu deţine o firmă privată, ceilalţi având legături oficiale cu plutocraţia neo-comunistă.

dar ce mai înseamnă de fapt, de dreapta? 

imaginea de aici.

săptămâna sabatică

poate că remuşcarea mea că nu am făcut mare lucru în această scurtă zăbavă de 8 zile - nici măcar un sfert din ce mi-am propus: de pildă, n-am terminat maestrul şi margareta de numai 400 de pagini - e complet nefondată, însă pot scrie aici ce am făcut:

m-am desprins de grijile de la serviciu (pe care le-am lămurit, din fericire, înainte), de grijile casnice (plata chiriei şi a dărilor lumeşti), de târguiala shopping-ului - de pildă, am luat  bradul la primul preţ cerut -, de organizarea vreunui eveniment, de pregătirea vreunei călătorii, de vreun "hai să" din partea cuiva.

n-am ieşit din casă vreo 5 zile, am trântorit în pijama şi bărbos, n-am respectat vreo oră de somn sau de ospăţ, mi-am neglijat prietenii (doar nu credeţi că semeseurile înseamnă mare sinchiseală), mi-am neglijat lecturile, până şi calculatorul a stat mut o zi întreagă.  

linişte. odihnă. repaus. ceva teve (nu credeam că mă poate distra atâta halul de talcioc care-a devenit teveul), un bulgakov subţire, şuete cu părinţii (nu înţeleg cum îi plictisesc pe unii părinţii), o promenadă geroasă într-o constanţă pustie, un film bun torrentat, chiar spălatul vaselor pentru că nu trebuie (oh, cât am uitat cuvântul trebuie!) - totul fost o ieşire din timpul rutinat cu care mă lupt zi de zi (şi cu care mai câştig uneori lupte).

j'ai pris les choses à la légère.

asta cred că însemnă sărbătoare şi pace. până la urmă, şi Dumnezeu s-a odihnit în ultima zi, după toate lucrările pe care le-a făcut -

la multi ani!

câteva filmele twitterite

arca rusească (pусский ковчег), 2002, imdb - marchizul de custine are dreptate, cu tot cu sokurov. de văzut prima jumătate.

vechea metresă (une vieille maitresse), 2007, imdb - după barbey d’aurevilly, cum să nu rămânem cu amanta, când aceasta e asia argento? comme ci comme ça.

bătălia de la stânca roşie (chì bì zhī zhàn), 2008, imdb - unde john woo ne arată că prin anii 200 înainte de Cristos, chinezii erau la sute de ani distanţă înainte. pentru tineri, pasionant!

eu sunt dragostea (io sono l'amore), 2009, imdb - un film fabulos, despre cum plâng bogaţii şi fug pentru dragoste. unele scene, de legendă!  (vezi mai jos)

howl, 2010, imdb - film semi-documentar despre opera şi viaţa lui allen ginsberg. james franco ca james franco, dar animaţia după eric drooke face tot filmul. recomandat!

odă despre destin

pentru că şi eu cred în soartă, ce e mai potrivit la acest sfârşit de an şi începutul altuia decât o odă a lui fernando pessoa / ricardo reis despre soartă?:

Cada um cumpre o destino que lhe cumpre,
E deseja o destino que deseja;
   Nem cumpre o que deseja,
   Nem deseja o que cumpre.


Como as pedras na orla dos canteiros
O Fado nos dispõe, e ali ficamos;
   Que a Sorte nos fez postos
   Onde houvemos de sê-lo.


Não tenhamos melhor conhecimento
Do que nos coube que de que nos coube.
   Cumpramos o que somos.
   Nada mais nos é dado.
_____________________________

Fiecare împlineşte destinul care îl împlineşte,
Şi îşi doreşte destinul pe care şi-l doreşte;
   Nu împlineşte ceea ce îşi doreşte
   Nici nu-şi doreşte ceea ce împlineşte.

Precum pietrele mărginind straturile de flori
Ne-a rânduit şi pe noi Fatumul, şi aici rămânem;
   Căci Soarta ne-a aşezat
   Acolo unde aveam să fim.

Nu am putea dobândi o mai bună cunoaştere
Despre ce ni se întâmplă decât prin cele ce ni se întâmplă.
   Să împlinim deci ceea ce suntem.
   Nu ne-a fost dat nimic mai mult.

traducere de dinu flămând, în
fernardo pessoa (ricardo reis), ode şi alte poeme (odes e outros poemas), editura paralela 45, piteşti, 2004, p.34

recensământul lecturilor pe 2010

din totalul de vreo 70 de volume câte am citit în 2010 (despre toate aproape am scris pe acest blog), am întocmit un top aproximativ:

1. austerlitz de w.g. sebald pentru a descoperi un autor neamţ genial
2. cevengur de andrei platonov, pentru idealismul comunismului, din păcate, imposibil
3. pielea de curzio malaparte pentru adevărata faţă a războiului european
4. lanark de alasdair gray, pentru fanasticul dintr-însa
5. ambasadorul de ioan mihai cochinescu, pentru surpriza-surprizelor
6. rădăcina de bucsau de o. nimigean, pentru reînvierea romanului metafizic

în poezie, surpriza de a-l descoperi pe hans magnus enzensberger.

m-au încântat, de asemenea, câţiva clasici:
mă bucură reuşita recitirii, într-o nouă perspectivă, a lui don quijote în primăvară
2. în răspăr de j.-k. huysmans, pentru că e o capodoperă a modernităţii
3. roşu şi negru de stendhal, pentru actualitatea psihologică a personajelor
4. molloy de beckett, pentru că mi-a arătat că mai mult de-atât, în proză nu se poate



pentru 2011, îmi propun câteva lecturi mai precise:
- ulise de joyce
- recitirea lui kafka
- câteva volume de proust
- să citesc - până la urmă - persuasiunea lui austen
precum şi niscaiva lecturi filozofice ce-mi stau pe cap neterminate:
- despre democraţie în america a lui tocqueville
- cercetările filozofice ale lui wittgenstein
                             plus mondenităţurile care o să mai pice...